Prea aproape de rachetele Rusiei, UE face troc cu Iranul si se incrunta la Venezuela

Deocamdata, Uniunea Europeana nu are alta solutie de aparare decat NATO. Diplomatii europeni au discutat la Bucuresti despre ce pot si ce nu pot face deocamdata ca actor global.

Jocurile de putere nucleara imprevizibila ale Rusiei sunt ca niste seisme cu ceas pentru linistea Europei. Asa ca s-a vorbit mult, la Bucuresti, zilele acestea, despre securitatea comuna, despre structurile militare proprii ale Uniunii, dar proiectul este unul de perspectiva indepartata si nici nu poate fi serios discutat in acest episod al istoriei, cand Tratatul privind Armele Nucleare cu Raza Medie de Actiune este incalcat de Moscova si abandonat de Washington.

Rachetele Rusiei si armata UE

Europa nu a fost parte a intelegerii dintre cele doua superputeri ale Razboiului Rece, dar a beneficiat din plin atat de consolidarea arsenalului american, cat si de armistitiul convenit in 1987 de Ronald Reagan si Mihail Gorbaciov.

La nici trei decenii distanta, ambitiile militare ale Kremlinului se masoara nu atat in forta capabilitatilor de atac rusesti, cat in refuzul de a respecta regulile jocului, adica, prin imprevizibilitatea Rusiei, cum a punctat si secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, venit la Bucuresti sa ii intalneasca pe inaltii responsabili politici ai armatelor europene, reuniti cu o zi inaintea intrevederii diplomatilor comunitari.

Fundamentul securitatii europene nu poate suferi modificari, acum, cand rachetele mobile ale Rusiei pot fi oricand amplasate in Crimeea sau la Kaliningrad si, de acolo, nu au nicio problema sa loveasca oricare dintre capitalele de pe continent, in conditiile in care raza balistica este de 5.500 de kilometri.

E explicabil, probabil, de ce ministrul francez al Apararii, Florence Parly, s-a exprimat destul de prudent despre ambitiile presedintelui Emmanuel Macron: e important sa vorbim despre o aparare comuna in lunile premergatoare alegerilor europene, insa pentru a pune pe picioare o armata a Uniunii Europene este nevoie de mult timp.

Interesant este ca, in timp ce amenintarile sunt mai aproape de Romania decat de orice alt stat european, la Bucuresti, Armata tocmai traverseaza o profund politizata criza de management operativ.

In ce priveste extinderea Uniunii Europene, un prim orizont de asteptare pentru admiterea candidatilor cu dosare in lucru, Serbia si Muntenegru, a fost exprimat de ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto: inainte de anul 2025.

Este, insa, doar o dorinta a celor care se invecineaza cu Balcanii de Vest, a mai spus diplomatul de la Budapesta, o buna ocazie pentru reprezentantul Guvernului Orban sa repete unul dintre mesajele de cursa lunga ale Executivului pe care il reprezinta: "dorintele est-europenilor nu sunt intotdeauna intelese de vest-europeni sau de Comisia Europeana".

Acordul cu Iranul impotriva SUA

Unul dintre subiectele controversate - care nu au tinut neaparat de agenda intalnirilor prezidate de Romania cat mai mult de oportunitatea intrevederilor directe - este acordul cu Iranul anuntat de ministrii german, britanic si francez de Externe.

Este vorba despre un troc, un deal de afaceri barter, care sa excluda tranzactiile financiare si sa evite sanctiunile impuse de Statele Unite. O inovatie de conjunctura, numita INSTEX, perceputa de unii ca fiind toxica, iar de altii drept o garantie ca, altfel decat Washingtonul, Teheranul nu se va retrage din acordul nuclear si nu va reincepe sa imbogateasca uraniu pentru scopuri militare.

Nicio vorba despre Brexit

In prezenta sefului diplomatiei de la Londra, Jeremy Hunt, despre Brexit nu s-a pomenit nimic, in discutiile oficiale, oricat de relaxate au fost acestea si oricat de actual ar fi subiectul.

Doar seful NATO a avut, cu o zi mai devreme, un mesaj de transmis: odata cu iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana, 80% din costurile Aliantei vor fi suportate de tari non-UE.

Ochii atintiti spre Venezuela

Evolutiile din Venezuela au necesitat mai multe actualizari, ieri, pe parcursul discutiilor dintre diplomatii europeni, concluzia fiind ca e nevoie de organizarea de noi alegeri prezidentiale in statul latino-american, in termen de 90 de zile.

"Nu vrem sa mediem, nu cautam forme de dialog. Am mai vazut astfel de procese pe care unii le-au folosit pentru a trage de timp", a comentat Inaltul Reprezentant UE pentru Diplomatie, Federica Mogherini.

Dincolo de acest instrument comun diplomatic, exista capitale europene mai degraba inclinate sa-l gireze pe liderul Opozitiei de la Caracas, Juan Guaido, mai ales ca o rezolutie in acest sens a emis, ieri, si legislativul de la Bruxelles.

Optiunea suplimentarii sanctiunilor a ramas si ea deschisa, pe masa ministrilor europeni de Externe care-si incheie astazi reuniunea informala de la Bucuresti.

Cristian Stefanescu

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...