80 de ani de la Pactul Ribbentrop-Molotov - expresia politica a totalitarismului

Vineri, 23 August 2019, ora 14:31
5903 citiri
80 de ani de la Pactul Ribbentrop-Molotov - expresia politica a totalitarismului
Foto: Arhiva Hepta.ro

S-au implinit 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov (sau Pactului Hitler-Stalin) intre Germania nazista si URSS.

Un interviu cu dr. Cosmin Popa, istoric, cercetator la Institutul de Istorie Nicolae Iorga.

Ce efecte a avut Pactul Ribbentrop-Molotov (sau Pactul Hitler-Stalin) pentru Romania?

Efectele au fost fara indoiala dramatice - si nu doar din punct de vedere teritorial. Cel mai important efect a fost, fara indoiala, ultimatumul sovietic din iunie 1940, care a dus la cedarea Basarabiei de catre Romania. Si a mai fost crearea unei situatii de politica externa aproape fara iesire pentru Romania, care a pus-o, practic, in bratele Germaniei naziste, stat care, dupa seria de cedari teritoriale prelungita pana in septembrie 1940, s-a declarat, dupa aceste ajustari dramatice, gata sa garanteze nu doar ceea ce se numea atunci independenta politica a Romaniei, ci si noua sa configuratie teritoriala.

Pactul Ribbentrop-Molotov este, pentru Romania, intr-un oarecare sens, inceputul simbolic al razboiului impotriva Uniunii Sovietice.

Se mai simt in ziua de astazi efectele acelui act politic?

Efectele sunt contondente si consistente, chiar si astazi. Existenta Republicii Moldova este o urmare directa a Pactului Ribbentrop-Molotov, consfintita si de seria de tratate care au urmat dupa sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, incepand cu Pacea de la Paris, din 1947, dar continuand si cu celebra conferinta de la Helsinki, din 1975.

Insa cred ca este foarte important sa enuntam ferm si corect natura acestui pact. Foarte multa lume vorbeste despre el ca despre o expresie pura a realismului politic, a realismului aplicat in politica externa.

In realitate, Pactul Ribbentrop-Molotov este expresia pura a totalitarismului aplicat in politica externa.

Este cea mai buna exprimare a dorintei de dominatie a celor doua totalitarisme si, daca vreti, prin asta se pune un soi de echivalenta intre comunism si nazism, cel putin din perspectiva politicii externe.

Foarte multa lume din Rusia de astazi interpreteaza inca Pactul Ribbentrop-Molotov - pentru a expedia nelinistile morale - ca fiind expresia realismului. Nu, este expresia politica a totalitarismului.

O astfel de initiativa Uniunea Sovietica a avut-o desigur si in directia partenerilor occidentali, dupa inceputul razboiului lui Hitler impotriva lui Stalin. In iarna lui 1941 a propus ceva asemanator Angliei, dar s-a lovit de refuzul politicos, dar constant al acestei tari, pana in perioada finala a razboiului, cand, practic, Marea Britanie a cedat ceea ce de fapt deja pierduse, Europa Orientala.

La nivel de mase, de populatie, exista inca vreo apasare subsecventa acelui pact? Oamenii mai simt in vreun fel efectele acelui moment?

In Europa orientala, fost comunista, efectele sunt mai degraba la nivel simbolic si, desigur, al memoriei istorice.

Insa, daca vorbim despre fostul spatiu sovietic, efectele sunt directe si destul de consistente. Astazi, Rusia inca isi gandeste politica externa in termeni destul de apropiati de cei in care o facea Stalin la momentul incheierii pactului Ribbentrop-Molotov.

Astazi, Rusia impune zone de excludere in Marea Neagra, porneste razboaie mai mult sau mai putin hibride impotriva vecinilor sai, nu se sfieste sa comita rapturi teritoriale, sa stimuleze separatismul, sa genereze asa-numite razboaie civile.

Vedem un tip de politica foarte asemanatoare cu cea pe care a pus-o in practica Stalin, chiar daca foarte putina lume mai tine minte politica externa din anii '20 pana in anii '50.

Ar avea Rusia cu cine sa se inhame la un nou pact Ribbentrop-Molotov? Ar putea exista riscul ca un astfel de rapt teritorial, un astfel de decupaj al Europei, sa se mai produca?

Atata vreme cat Europa si Statele Unite ale Americii isi mentin aderenta la o platforma de valori comune, de chei morale prin prisma carora privesc politica internationala, exista sanse ca astfel de intelegeri sa nu se repete. Insa, odata cu degradarea valorilor democratice europene, sansa unei astfel de intelegeri creste proportional si ea poate sa apara nu atat in forma ei nuda a unei intelegeri politice cu miza teritoriala, dar fara indoiala poate fi promovata ca o intelegere de tip economic.

Asa ca, desi istoria nu se repeta, putem fi martorii unor efecte asemanatoare cu cele petrecute in trecut, atunci cand circumstantele o impun.

Ati spus "cata vreme Europa si Statele Unite tin impreuna la valorile democratice". Exista si ipoteza abandonarii acestora?

Cred ca este gresit sa vorbim despre securitatea tarilor Europei Centrale si de Sud-Est doar din perspectiva atitudinilor occidentale. Cred ca securitatea si libertatea acestor tari depind in primul rand de ele insele. Si, desigur, riscul unui astfel de abandon creste direct proportional cu cedarile politicienilor lumii in fata populismului, in fata simplismului politic si a instinctelor atavice pe care unii politicieni europeni si nu numai nu se sfiesc sa le exprime in forma lor cea mai bruta si cea mai dezgustatoare.

Da, exista acest risc, atata vreme cat nu ne vom opune, fiecare si toti impreuna, unei astfel de evolutii.

Traim in anii '20 +100?

Nu neaparat in anii '20, dar traim intr-o perioada in care foarte multe dintre institutiile politicii externe, dintre institutiile sistemului international, trebuie reformate pentru a raspunde noilor provocari.

In nici un caz, insa, aceasta reforma nu trebuie sa inceapa cu dezagregarea lor si aruncarea lumii intr-un tip de anarhie asemanatoare cu cea a perioadei interbelice, care totusi era guvernata de anumite intelegeri pe care, din nefericire, foarte multe dintre statele care le semnau nu erau capabile sau pur si simplu nu doreau sa le duca la indeplinire, atunci cand momentul o cerea.

Asa cum si in prezent unele state isi reneaga propriile angajamente...

Sigur, sunt state - si aici ma refer in primul rand la Ungaria - care nu reusesc sa depaseasca un anumit complex national, sa-si regandeasca viitorul in afara unei configuratii teritoriale pe care ele o considera ideala.

Practic, faptul ca noi ne aflam toti, impreuna, intr-o alianta, intr-o organizatie economica si politica, cu foarte multe elemente de suprastatalitate, asa cum este Uniunea Europeana, este in mare rezultatul unui compromis. Compromis politic, compromis teritorial si asa mai departe.

Chiar si Romania a facut astfel de compromisuri pentru o evolutie politica, economica, sociala, mentala, culturala moderna. Ca exista state, clase politice si segmente consistente de populatie care nu pot depasi un anumit tip de complex national este o chestiune care tine de modernitate.

In orice caz, pentru ca ma refer la Ungaria, nu este nicidecum o obsesie, este mai degraba o curiozitate de ordin stiintific: sa speri intr-un eventual arbitraj teritorial administrat de Rusia e o chestiune care tine de un anumit tip de a face politica desprins mai degraba din perioada interbelica si cred ca da masura modernizarii politice a unui popor.

In concluzie, un Pact Ribbentrop-Molotov ar arata complet altfel, dar exclus nu ar fi...

Nu, cu siguranta nu exista evolutii imposibile ale istoriei. Foarte multe lucruri pot parea o surpriza, dar daca ne uitam mai atent in istoria evolutiilor, vom vedea ca semnele sunt acolo de foarte mult timp.

Istoricul Dr. Cosmin Popa este cercetator la Institutul de Istorie Nicolae Iorga din Bucuresti.

Cristian Stefanescu

Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#Pactul Ribbentrop Molotov , #Rusia