Oare un scut antiracheta ar fi ferit avionul doborat in Ucraina?

Ca vecini ai Ucrainei si membri ai NATO, merita sa ne punem aceasta intrebare, cu atat mai mult cu cat ne pregatim sa fim posesori ai unui asemenea scut. La Deveselu.

Evenimentele arata ca, in Israel, aceste scuturi isi fac datoria din plin. Conform celor publicate in presa, 99% din proiectilele antiracheta isi nimeresc tinta si o distrug la mare inaltime. Practic, aproape nicio racheta vizata nu ajunge la destinatie.

Dar mai sunt si rachete "nevizate", pentru ca nu la orice "alarma de racheta" se declanseaza automat o masura de interceptare. In momentul cand la centrul respectiv este semnalata alarma, un dispozitiv electronic se declanseaza rapid, calculand exact traiectoria rachetei si punctul spre care se indreapta aceasta.

Adesea, dispozitivul constata ca racheta se indreapta spre desert, spre zone nelocuite sau lipsite de importanta. Sistemul automat de supraveghere semnaleaza aceasta situatie si nu declanseaza lansarea antirachetei, decat in cazul cand, printr-o interventie umana, se hotaraste totusi acest lucru.

Arma uimitoare care poate apara orice avion de un atac cu rachete

In cazul Israelului, un numar mare de rachete sunt indreptate de inamic fie cu tinta calculata gresit, fie fara nicio tinta, doar ca sa produca panica, ceea ce face ca sistemul sa renunte la interceptarea lor, daca din calcul a rezultat ca explozia nu va produce pagube.

Este normal. Proiectilul antiracheta are costuri mult mai ridicate decat racheta insasi si, inainte de a fi sacrificat, se impune evaluarea obiectivului aparat.

Daca - sa presupunem - Ucraina ar fi avut scut antiracheta, acolo s-ar fi sesizat prompt atat trimiterea unei rachete, cat si traiectoria ei indreptata impotriva unui avion civil, plin cu pasageri.

In aceste conditii, interceptarea rachetei care se banuieste ca a lovit avionul Boeing 777 era ca si sigura, iar pasagerii erau salvati de la dezastru si ar fi ajuns cu bine la destinatie, fara sa banuiasca macar ce pericol i-a pandit.

Chiar si in cazul recentei variante, conform careia racheta ar fi lovit avionul "din greseala" fiind lansata de catre separatistii slab pregatiti, scutul tot si-ar fi facut datoria, intrucat sistemul se declanseaza indiferent de intentiile atentatorului si numai in functie de parametrii si traiectoria rachetei.

Acum, daca presedintele Vladimir Putin este de buna credinta, ar avea o deosebita ocazie sa-si revizuiasca in acest ceas al doisprezecelea punctul vedere cu privire la caracterul defensiv al scuturilor antiracheta din Romania si Polonia.

Are cu atat mai multe motive cu cat ideea unei lovituri aplicate "din greseala" de niste ageamii - imi cer scuze pentru termenul folosit - ridica o problema in plus, care apasa greu pe umerii Rusiei si as zice chiar ai domnului Putin personal: pe mana cui se afla astazi armamenul performant al Rusiei?

Daca a scapat din mana sau se afla pe mana unui personal slab pregatit si capabil sa declanseze oricand o catastrofa, este nu numai justificata, dar chiar obligatie baza noastra defensiva de la Deveselu.

Dupa anexarea Crimeii, dupa evenimentele care lasa de inteles ca nu este exclus ca sferele de influenta ale Rusiei sau chiar teritoriile sale sa se apropie tot mai mult de tara noastra, este normal sa ne luam masuri de prevedere.

Iar Rusia are tot mai putine motive sa protesteze fata de dreptul nostru de a ne instala un sistem solid de aparare. Statia de la Deveselu ne va pune la adapost nu numai pe noi, dar va proteja chiar si Rusia de la situatia incomoda de a da explicatii intregii lumi, care acum arata cu degetul in directia ei.

Iar posibilitatea ca armamentul ei sa cada in mana unor nepriceputi n-o scuza. Dimpotriva, o face cu atat mai vinovata.

Strada surpată la Slănic s-a construit peste o mină. Ciolacu: ”Ce vreţi să fac? Să ştiu unde s-au făcut drumurile peste mine?”

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a afirmat, întrebat despre situaţia de la Slănic, Prahova, unde o stradă s-a surpat, formându-se un crater de doi metri, că a fost făcut un drum peste o mină....

Ciolacu anunță că implementarea salariului minim european va începe de la 1 iulie: ”Am dat și ordonanța”

Şeful Guvernului Marcel Ciolacu a precizat că mecanismul de implementare a salariului minim european va începe de la 1 iulie. El a amintit că, în acest sens, a fost emisă ordonanţa....