La 30 de ani de la Tiananmen, Beijingul e gata sa-si asume un nou masacru. Va inabusi in sange protestele din Hong Kong?

Protestele din Hong Kong au intrat intr-a noua saptamana, iar autoritatile de la Beijing par sa-si fi pierdut rabdarea. La granita orasului sunt masate forte impresionante, politisti si militari deopotriva, iar mesajul Chinei este, "daca protestele nu se opresc, vor fi inabusite in sange".

Tot mai frecvente sunt si teoriile lansate dinspre Beijing potrivit carora poporul nu e nemultumit cu adevarat, ci instigat la revolta de americani, pregatindu-se, astfel, terenul pentru o interventie in forta care sa fie justificata prin dorinta de a opri "influentele straine", nicidecum impotriva unor cetateni care isi apara drepturile si libertatile.

Iar razboiul comercial declarat de Donald Trump, precum si declaratiile de sustinere pentru protestatari venite de la Casa Alba, le alimenteaza propaganda, remarca New York Post.

Toata aceasta situatie nu a aparut insa din senin, ci e parte dintr-un context destul de complicat, ale carui ramificatii isi au sursa in ultimele decenii.

Statutul special al Hong Kong-ului

Orasul Hong Kong are un statut special fata de alte orase chinezesti. A fost o colonie britanica mai bine de 150 de ani. Intai Marea Britanie a primit partea insulara a orasului dupa razboiul din 1842, iar apoi China a cedat si restul Hong Kong-ului - Noile Teritorii - timp de 99 de ani.

A devenit un port important pentru schimburile comerciale si economia sa a luat avant in anii '50, pe masura ce si-a definit tot mai bine rolul de centru al industriei prelucratoare.

In acelasi timp, a devenit si un sanctuar pentru refugiati si disidenti care fugeau de saracia si persecutiile regimului chinez.

Apoi, in 1980, Marea Britanie si China au inceput discutiile cu privire la viitorul Hong Kong-ului, guvernul chinez insistand inca de atunci ca orasul trebuie sa revina total sub administrarea Beijingului.

Un acord a fost semnat in 1984 si acesta prevedea ca Hong Kong-ul va fi "inapoiat" Chinei in 1997, insa nu se va supune sistemului central. Mai precis, redevine teritoriu chinez, dar autonom, pentru urmatorii 50 de ani.

Asadar, la acest moment, Hong Kong are propriile granite si propriul sistem de legi si drepturi pentru cetatenii sai, inclusiv dreptul la libera exprimare si la proteste. De exemplu, este unul dintre putinele locuri din China unde pot fi comemorate public evenimentele din 1989 din Piata Tiananmen, cand armata chineza a deschis focul asupra protestatarilor pasnici din Beijing.

In China masacrul este un subiect tabu, din dorinta regimului comunist, si nici acum, la 30 de ani de la tragedie, nu exista un bilant oficial al victimelor, desi cifrele vorbesc si de peste 10.000 de morti.

Imaginile de atunci sunt la fel de puternice si relevante si astazi:

Infiltrarea comunismului in Hong Kong

Insa situatia se schimba. Chiar daca si la acest moment Hong Kong se bucura de libertati la care cei de pe restul teritoriului Chinei doar viseaza, ONG-urile care militeaza pentru drepturile omului au atentionat in repetate randuri ca Beijingul isi baga tot mai des coada. Si ingrijorarile au crescut pe masura ce mai multi scriitori cunoscuti, dar si un magnat au disparut misterios, fiind apoi gasiti in custodia autoritatilor chineze.

Artistii si scriitorii reclama, de asemenea, ca presiunea de cenzura creste in fiecare zi, iar un jurnalist al Financial Times a primit interdictie sa mai intre pe teritoriul orasului dupa ce a organizat un eveniment la care a invitat un activist care lupta pentru independenta totala a regiunii.

Iar alarma a fost clara cand autoritatile au anuntat cum vor sa reformeze sistemul democratic al orasului. La acest moment, Hong Kong-ul e condus de un sef de Executiv ales de un comitet format din 1.200 de membri, la randul lor alesi de doar 6% din numarul total de cetateni cu drept de vot.

Constitutia Hong Kong-ului prevede ca sistemul sa fie schimbat si ca atat presedintele, cat si acest Consiliu Legislativ sa fie alesi intr-un mod mai democratic, cu participarea mai larga a populatiei.

In 2014, guvernul chinez a spus ca va fi de acord cu o astfel de "extindere" a democratiei, dar doar daca cetatenii vor alege dintr-o lista de candidati aprobata in prealabil de Beijing. Propunerea a fost respinsa ferm la Hong Kong, insa, treptat-treptat, Consiliul Legislativ a fost acaparat de oameni favorabili regimului chinez, dupa numeroase interventii controversate ale Beijingului.

Si in 28 de ani, adica in 2047, constitutia Hong Kong-ului va expira, iar ce se va intampla apoi cu autonomia orasului ramane de vazut.

Chinezii care nu mai sunt ai Chinei

Dincolo de interese strategice si economice, unul dintre principalele motive pentru care Beijigul vrea Hong Kong-ul este controlul populatiei.

Diferentele dintre cele doua teritorii sunt atat de mari incat cei din Hong Kong, desi sunt in majoritate chinezi, au ajuns sa nu se mai identifice cu aceasta etnie. Isi spun mai degraba hong-konghezi. Limba regionala e cantoneza, iar limbile oficiale sunt chineza si engleza.

Un sondaj efectuat de Universitatea din Hong Kong a aratat ca doar 11% dintre cetateni spun ca sunt chinezi, in timp ce 71% declara raspicat ca nu sunt mandri ca au aceasta cetatenie. Cel mai mult resping asta cei tineri, care spun ca cei 150 de ani de colonialism au creat o prapastie peste care este foarte greu sa mai construiesti acum vreun pod.

Iar asta se vede si in atitudinea hong-konghezilor. Protestul de acum nu e nicidecum primul, cetatenii de aici avand o cultura puternica a iesitului in strada. Miscarile care au culminat luni cu cel mai amplu protest din ultimele decenii au fost declansate de "reforma democratica" ce se doreste a fi facuta de autoritatile de aici, care insa par sa nici nu mai ascunda ca isi primesc indicatiile de la Beijing.

Momentan, reforma a fost pusa in stand by, dupa primele proteste, insa hong-konghezii nu se lasa amagiti si continua tot mai puternic, spre nemultumirea tot mai mare a Beijingului, care isi aduna fortele armate la granitele orasului.

"Daca cedam acum, Hong Kong va deveni doar un alt oras din China", a declarat, pentru BBC un protestatar de 18 ani.

Din 2013, de cand la conducerea Partidului Comunist Chinez si a Chinei a venit Xi Jinping, ideologia partidului-stat a devenit si ea tot mai ... comunista. Nu intamplator anterioarele proteste masive din Hong Kong au avut loc in decembrie 2014, cand Xi si-a dat arama pe fata.

Si atunci, protestele au durat saptamani intregi, oamenii cerand sa aiba dreptul sa-si aleaga liderul. Miscarea de atunci s-a numit Revolutia umbrelelor, dupa ce oamenii pasnici s-au aparat cu umbrele de gazele lacrimogene folosite impotriva lor.

Manifestantii au scandat atunci "ne vom intoarce" si iata ca s-au tinut de cuvant. Ramane de vazut daca si istoria se va intoarce si daca, dupa 30 de ani, Beijingul va alege tot forta armata impotriva oamenilor sau va fi invatat macar putin din trecut si va evita o confruntare sangeroasa.

Înghesuială electorală la inaugurarea șantierului Spitalului Regional al Olteniei. Lia Olguța Vasilescu a venit cu o bordură VIDEO

Lucrările la noul Spital Regional al Olteniei au început vineri, 26 aprilie, cu ceremonia ”primei lopeți” la care au participat mai mulți politicieni aflați în febra campaniei electorale....

PSD, după trimiterea lui Clotilde Armand în judecată: ”Nicuşor Dan să aleagă dacă merge cu penalii în campanie”

Social-democraţii consideră că, după trimiterea în judecată a inculpatei Clotilde Armand, candidatul pentru Primăria Generală Nicuşor Dan are obligaţia morală să îşi clarifice...