Guvernul ucrainean manifesta tendinte autoritare - comentariu Deutsche Welle

Vestul s-a abtinut pana acum sa-l critice pe Volodimir Zelenski. Dar unele reforme ale presedintelui Ucrainei par antidemocrate si necesita un mesaj clar din partea Occidentului, considera Roman Goncharenko.

"Reforme aplicate rapid, fara nicio intarziere". Aceasta a fost deviza presedintelui Volodimir Zelenski la inceputul mandatului. Pana acum a fost sigur ca prin asta isi asigura aplauze si acasa, si in strainatate. Dar exista indicii ca vestul nu va mai accepta cu bunavointa tot ce planifica noul presedinte.

Astfel, ambasadori ai Uniunii Europene si Canadei au criticat saptamana aceasta un proiect de lege prezentat de Zelenski. In textul de lege, presedintele propune intre altele injumatatirea numarului judecatorilor de la Curtea Suprema, de la maximum 200, cati au fost pana acum, la 100. Ambasadorii au avertizat ca o astfel de decizie necesita in prealabil o analiza amanuntita, intr-o scrisoare adresata comisiilor de specialitate ale Parlamentului. Si au dreptate.

Curtea Suprema este una din putinele instante relativ independente. Clipa sa astrala s-a consumat in timpul "Revolutiei Portocalii" din 2004, cand a dispus repetarea alegerilor prezidentiale fraudate. Atunci, competitia a fost castigata de Viktor Iuscenko. Mai tarziu, cand candidatul infrant atunci, Viktor Ianukovici, a devenit la randul sau presedinte, el s-a razbunat si i-a confiscat instantei toata puterea. In timpul succesorului sau, Petro Porosenko, Curtea a fost reorganizata si s-au creat noi posturi de judecator. Iar Zelenski vrea sa scape de jumatate dintre magistrati, ceea ce va slabi Curtea Suprema.

Alegerea judecatorilor este un instrument de control

Al doilea motiv care a provocat criticile diplomatilor occidentali se refera la o comisie care joaca un rol central la numirea judecatorilor la toate nivelurile. Zelenski propune ca membrii comisiei si cativa alti judecatori din vremea predecesorului sau Porosenko sa fie vizati de o lege corespunzatoare. Pentru unii, aceasta ar insemna concedierea si interdictia exercitarii profesiei. Si nu exista o motivatie convingatoare pentru acest demers.

Asa-numita "lege a lustratiei" se indreapta impotriva functionarilor din vremea lui Ianukovici si este menita sa slujeasca la o "purificare a puterii". Vara trecuta, Zelenski a propus, in ciuda numeroaselor critici, ca legea sa fie valabila si pentru toti functionarii de rang inalt din era Porosenko, urmand ca si acestia sa fie demisi. Noul proiect de lege, care a fost votat joi in Parlament, apare ca o incercare a lui Zelenski de a aplica totusi treptat controversata sa idee.

Presedintele isi extinde puterea

Cu ajutorul noilor initiative legislative ia amploare in Ucraina tendinta autoritara, disimulata ca vointa populara. Cel mai recent exemplu este legea votata vineri de Parlament, care ii concediaza inainte de termen pe membrii Comisiei Electorale. Noii membri ai acestui organism vor fi cu siguranta favorabili planurilor lui Zelenski, de a organiza de pilda referendumuri, dupa cum a anuntat in timpul campaniei electorale.

Deosebit de alarmanta este modificarea Constitutiei. Se ia in calcul micsorarea Parlamentului, de la 450 la 300 de deputati, ceea ce va face forul legislativ mai usor de controlat. De asemenea, parlamentarii vor deveni santajabili prin masura decisa deja, de desfiintare a imunitatii sau prin dorita retragere a mandatului celor care lipsesc de la sedintele Parlamentului.

Concomitent, presedintele isi doreste dreptul de a-i numi si demite pe sefii Biroului de stat pentru Investigatii si ai Biroului National Anticoruptie. Prin proiectul de lege privind suspendarea din functie a presedintelui, Zelenski s-a plasat numai aparent pe aceeasi treapta cu parlamentarii. Cine se uita atent la prevederile legii va constata, dimpotriva, ca procedura de suspendare, si asa complicata, devine practic imposibila.

Dar a te uita cu atentie la ce se intampla a devenit in prezent foarte dificil in Ucraina. Noianul de initiative legislative cu tematica foarte complexa ii dezorienteaza pana si pe specialisti. Deputatii, dintre care cei mai multi nu au avut habar de politica pana recent, la fel ca si presedintele, sunt cu siguranta depasiti de situatie. Si probabil ca acesta este motivul pentru care majoritatea prezidentiala voteaza pe banda rulanta noi si noi legi. Iar opozitia slaba nu are nicio sansa sa-si exercite functia de control.

Dilema Vestului

Vestul, care este principalul finantator al Ucrainei, ar avea mai multe parghii in mana, dar se confrunta cu urmatoarea dilema: ii este greu sa-l critice pe Zelenski fiindca acesta a fost ales de 73 la suta din cetateni si se bucura de increderea lor netarmurita. Si mai important: in Vest, se pare ca exista speranta ca Zelenski va face posibila solutionarea conflictului cu Rusia. Schimbul recent de prizonieri intre Ucraina si Rusia a intarit aceasta speranta. Ar fi posibil ca Vestul sa fie tentat sa inchida ochii la evolutii eronate in politica interna a Ucrainei, daca ar exista un dezghet in raporturile dintre Kiev si Moscova. Asa ceva ar fi de inteles, dar ar fi o dovada de miopie.

Banuiala ca Zelenski isi extinde puterea in dauna democratiei prinde tot mai multa consistenta. Daca Vestul va accepta asta, isi va pierde credibilitatea. Si risca sa se confrunte pe termen mediu cu urmarile unei noi rascoale in vecinatatea sa directa. Criticile prudente de pana acum trebuie sa devina mai vocale. Ucraina are nevoie de un mesaj clar nu doar din partea unor ambasadori occidentali. Ar trebui sa ia pozitie politicieni de rang inalt din Europa, dar si din SUA. Zelenski nu ar mai trebui tratat cu menajamente.

Roman Goncharenko

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...