Si, totusi, Unirea!

Autor: Petrisor Peiu - analist
Marti, 27 Martie 2018, ora 07:40
19375 citiri

In 1897, la data primului recensamant imperial din Rusia, populatia Basarabiei numara 1.936.012 locuitori, din care 47,6% erau romani, 19,6% erau ucraineni, 11,8% erau evrei si 8% rusi. Adica romanii, desi cea mai numeroasa etnie din gubernia Basarabia, nu erau nici macar jumatate dintre locuitori.

La acelasi recensamant s-a mai constatat si ca doar 15,6% din populatia totala a Basarabiei stia sa citeasca, iar moldovenii alcatuiau nationalitatea cea mai rurala si cea mai putin instruita din Basarabia, ceea ce este oarecum confirmat de statisticile realizate in 1905-1907 de zemstva locala, care indica pentru moldovenii stiutori de carte o proportie de doar 6,1%.

Inca de la 1867 nu mai ramasese nicio scoala moldoveneasca in gubernie; limba romana a disparut si ca limba a Bisericii Ortodoxe a Moldovenilor, sub arhiepiscopul Pavel (1871-1882), care a dus o campanie de rusificare soldata cu inchiderea multor biserici in care slujba nu se tinea in ruseste, cu demiterea preotilor care nu stiau ruseste si cu inchiderea tipografiei comunitatii romanesti. In 1917, practic, nu exista nicio carte romaneasca in Basarabia, iar la Chisinau nu exista nici biblioteca si nici librarie cu carti romanesti.

Rusificarea exhaustiva a Basarabiei

Carturarul ardelean Onisifor Ghibu, refugiat in Basarabia, nota la 1916 in jurnalul sau: "Basarabia tinea inca, cu toata puterea, de Rusia tarista. Totul parea rusesc intre Prut si Nistru. Nu batea niciun vant de desteptare culturala. Cu putine exceptii, Basarabia se simtea foarte bine sub jugul tarului. Moldovenii erau cei mai loiali supusi ai lui Nicolae al II-lea".

Unionismul era importat aproape in intregime in Basarabia de catre transilvaneni, bucovineni si propagandisti din Vechiul Regat; Partidul National Moldovenesc (PNM) a fost intemeiat in primavara anului 1917, din initiativa lui Onisifor Ghibu, iar programul din 4 aprilie al PNM, redactat de Ghibu, aseza problema nationala in miezul activitatii partidului, dar a fost puternic contestat, ducand aproape la divizarea partidului.

La o intalnire a zemstvei, o profesoara moldoveanca i-a spus lui Ghibu ca ea devenise cu desavarsire rusoaica si ca-i convenea lucrul asta. Jurnalul lui Ghibu pastreaza terifiantul schimb de replici: "I-am spus: astea erau imprejurarile sub vechiul regim, acum lucrurile se vor schimba. Ea a raspuns: 'Da, dar eu nu mai vreau sa ma fac moldoveanca; raman rusoaica. Nimic nu-i mai maret si mai frumos ca Rusia! Moldovenii n-au literatura'".

Un alt episod, rupt parca din realitatea anilor 2000, s-a petrecut la congresul profesorilor moldoveni din 25 mai 1917, ocazie cu care problema alfabetului a fost invocata, suscitand "lupte de homerice proportii". Adeptii alfabetului chirilic au cerut chiar vot secret, invocand faptul ca altminteri nu se vor putea exprima liber; imediat dupa ce li s-a refuzat aceasta cerere, cei mai multi dintre ei au parasit sala inaintea votului deschis, iar latinistii au castigat in unanimitate.

In fine, in 1913, Romania realiza un PIB/locuitor (in preturi comparabile, PPP) de aproximativ 1.750 de dolari, in timp ce Imperiul rus unul de doar 1.400 de dolari, iar Basarabia se situa pe ultimul loc intre guberniile imperiului.

Tot acest tablou indica o rusificare exhaustiva a Basarabiei in preajma anului 1918 si o lipsa totala de vointa unionista din partea firavei clase politice de etnie romana, care si atunci se auto-numea "moldoveneasca", la fel ca si acum.

Intram in razboi si pentru Basarabia

Nimic nu indica posibilitatea vreunui demers unionist. Si, totusi, la intrarea sa in razboi, Regatul Romaniei avusese "pe masa" doua optiuni: fie intram in razboi de partea Antantei si ne vom uni cu Ardealul, Banatul si Bucovina, fie intram in razboi de partea Germaniei si ne vom uni cu Basarabia. Adica, cum am spune astazi, clasa conducatoare romaneasca avea un proiect politic clar si asumat pentru gubernia tarista ca, de altfel, pentru toate provinciile romanesti din afara granitelor regatului.

La 24 ianuarie 1918 (zi simbolica), la scurt timp dupa trecerea trupelor romanesti peste Prut si dupa declararea independentei ucrainene, Sfatul Tarii a proclamat independenta Republicii Moldovenesti.

La 27 martie/9 aprilie, Sfatul Tarii a votat mentinerea semiautonomiei, trecand totodata la o unire conditionata cu Romania. Procesul unirii dintre Basarabia si Regatul roman s-a desavarsit la 27 noiembrie 1918, cand Sfatul Tarii a votat anularea conditiilor, dizolvandu-se apoi.

Chisinaul devine o capitala de provincie romaneasca

Deja anul 1922 pare sa indice preferinta indubitabila pentru scolile romanesti, reversul fenomenului din 1918, cand scolile romanesti ramasesera pustii, in vreme ce elevii se inghesuiau la scolile minoritatilor; dupa un inceput dificil, limba romana a fost larg acceptata in scolile din Basarabia, la inceputul si la mijlocul anilor '20.

De exemplu, in judetul Chisinau, din 184 de scoli primare, 181 erau romanesti, iar in judetul Hotin in 1922 limba romana fusese introdusa cu succes in scolile primare, fara sa provoace reactii ostile din partea populatiei minoritare.

"Din contra, sustinea un raport, sate de ucraineni au cerut sa li se faca numai scoala romaneasca, ca nu vor ucraineana", in contextul in care judetul Hotin era unul cu una dintre cele mai mici prezente romanesti, avand o numeroasa minoritate de ucraineni, una la fel de numeroasa evreiasca, precum si alte minoritati.

Daca in anii 1920-1921 in Basarabia erau 1.747 de scoli, 2.746 de invatatori si 136.172 de elevi, in anii 1938-1939 erau 2.718 de scoli, 7.581 de invatatori si 346.747 de elevi. O evolutie ascendenta a cunoscut si invatamantul gimnazial si liceal: in anul 1940, in Basarabia functionau 24 gimnazii si scoli medii, precum si 26 de licee, in Chisinau, Balti, Cetatea Alba, Cahul si in alte orase.

In perioada interbelica s-au pus bazele invatamantului superior din Basarabia. In 1926 s-a infiintat, la Chisinau, Facultatea de Teologie, iar in 1933 Facultatea de Stiinte Agricole. Tot la Chisinau functiona, din 1928, Conservatorul National, precum si Conservatorul Municipal (din 1936).

In lucrarea "Russia and Roumania on the Black Sea", profesorul american Charles Upson Clark de la Universitatea Columbia nota sugestiv: "In 1919, Chisinaul arata cam ca un oras de provincie rusesc; elementul romanesc parea inca strain, chiar daca la tara se afla la el acasa; in 1925, insa, Chisinaul era in mod limpede o capitala de provincie romaneasca, desi pastra o anumita savoare ruseasca".

Pamantul, factor determinant

Factorul determinant care a contribuit efectiv la consolidarea unirii din 1918 l-a constituit proclamarea de catre Sfatul Tarii si realizarea, pe parcursul anilor 1918-1924, a reformei agrare, o adevarata piatra de temelie a activitatii statului roman in Basarabia.

In 1911, un numar de 5.507 mosieri detineau impreuna cu statul si manastirile 1.844.539 ha, sau 44,1 % din suprafata cultivabila a Basarabiei, iar 284.636 familii de tarani cu proprietati mai mici de 10 ha posedau 2.156.827 ha, sau 51,6 % din aceeasi suprafata.

Reforma agrara a afectat 1.739 de sate din cele peste 2.000 existente in acea vreme in Basarabia, in afara operatiilor de improprietarire ramanand sub 300 de localitati.

In fiecare sat in care s-a realizat reforma agrara, s-a impartit taranilor o medie de 600 ha. Din totalul celor 357.016 locuitori caror li s-a recunoscut dreptul de a fi improprietariti in Basarabia, minoritarii au constituit 94.480 persoane, cifra ce constituie totalitatea populatiei minoritare care a solicitat pamant.

Spre comparatie, in Vechiul Regat au putut fi improprietariti doar 60,5% din numarul total al solicitantilor, 39,5 % ramanand fara pamant!

Ca urmare, agricultura basarabeana interbelica a reusit sa obtina anual cantitati mari de produse agricole. Productia a variat la cereale intre 1,5 - 3,0 milioane tone, iar la vin intre 1,5 - 3,2 milioane decalitri. In 1938, Basarabia ocupa primul loc printre provinciile romanesti la cultura plantelor, fructelor si vitei de vie.

Basarabia s-a modernizat

S-au construit peste 100 de noi biserici, inclusiv impunatoarele catedrale de la Balti si Tighina. S-a infiintat, in fiecare localitate rurala, cate un camin cultural, unde veneau sa conferentieze savanti ilustri (Nicolae Iorga, de exemplu); un program similar a existat si pentru bibliotecile publice.

Au fost construite sau reabilitate peste 3.000 de intreprinderi industriale mari si mici, s-au construit 600 km de sosea nationala si circa 200 km de sosele regionale.

Au aparut inclusiv banci noi: Banca Basarabiei, Banca Uniunea Romana, Banca Viticola a Romaniei Banca Dacia, Banca Romaneasca, Banca Iasilor si Banca Moldova.

S-au refacut toate atelierele importante de reparatii si lucrari feroviare, s-au adus 100 de locomotive noi, care sa creasca capacitatea de transport feroviar, s-au construit peste 3.500 de poduri noi (cu o lungime totala de aproape 20 km) si s-au reabilitat cele 600 de poduri vechi, s-au construit trei noi aeroporturi (la Chisinau, Ismail si Cetatea Alba).

In cei doar 22 de ani de prezenta administrativa romaneasca in Basarabia s-a modernizat societatea, a devenit functionala infrastructura, a aparut transportul aerian, s-a asigurat scolarizarea gratuita si obligatorie universala pentru ciclul primar (sapte ani), s-a "europenizat", practic, o fosta gubernie inghetata in inapoiere. Si, mai ales, s-a permis etnicilor romani din Basarabia sa devina forta de munca activa, educata si sa participe la administrare, ceea ce pana atunci nu fusese permis etniei majoritare.

Daca astazi exista sentimente romanesti la Chisinau si se doreste Reunirea cu tara (atat cat se doreste), acest lucru se datoreaza administratiei romanesti interbelice. Inclusiv dorinta de a fi parte a Uniunii Europene isi are radacinile doar in modernizarea globala a universului basarabean din perioada 1918-1940.

Sentimentul de atasament la Romania devenise atat de puternic incat, la 28 iunie 1940, peste 200.000 de basarabeni au ales sa se refugieze dincoace de Prut decat sa ramana in teritoriul confiscat de sovietici; un fenomen similar s-a petrecut si in primavara anului 1944.

Situatia de azi

Aceea a fost opera unei generatii triumfatoare. Astazi traim drama unei generatii neputincioase, irosite, a unei generatii care nu vrea, nu poate si nu stie sa iasa din capcana scuzelor de tot felul.

Astazi, romanii basarabeni reprezinta aproximativ 80% din populatia Republicii Moldova, iar limba romana este limba oficiala intre Prut si Nistru; romanii basarabeni ocupa aproape exclusiv toate functiile importante de la Chisinau. Cu toate acestea, subiectul unionist este la fel de absent acolo ca si in 1917.

Iar la Bucuresti nimeni nu construieste niciun proiect care sa includa si Basarabia, pretextandu-se sondaje care indica o lipsa de sustinere a ideii unioniste.

Daca toti cei care isi vand incapacitatea de a avea o viziune drept pragmatism ar avea intelepciunea sa reciteasca realitatile anilor 1917-1918, ar intelege un lucru simplu: acum, ca si atunci, proiectul se construieste la Bucuresti si se sustine la Chisinau.

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Cum a fentat Piedone licitațiile. Curtea de Conturi l-a luat la bani mărunți. Nereguli grave și la Direcția Pentru Protecția Copilului
Cum a fentat Piedone licitațiile. Curtea de Conturi l-a luat la bani mărunți. Nereguli grave și la Direcția Pentru Protecția Copilului
Curtea de Conturi a constat la ultimul audit, finalizat la începtutul lunii martie 2024, la Sectorul 5, pentru anul 2022, că instituția condusă de Popescu Piedone a divizat contracte de...
USR acuză Guvernul că se joacă „cu prețurile la energie ca la păcănele”. „Plătim facturi mai mari decât pe piaţa liberă”
USR acuză Guvernul că se joacă „cu prețurile la energie ca la păcănele”. „Plătim facturi mai mari decât pe piaţa liberă”
USR a transmis joi, 28 martie, că Guvernul Ciolacu minte când spune că ia măsuri în favoarea consumatorilor şi că scade facturile românilor. Partidul susține că de fapt Executivul...
#unire Moldova Romania, #aniversare Basarabia 100 ani , #Moldova