Republica Moldova: Retrospectiva anului economic 2019

Anul economic 2019 a fost puternic marcat de miscarile tectonice din politica moldoveneasca.

Schimbarile a trei guverne pe parcursul acestui an nu au avut consecinte benefice, R. Moldova ramanand in continuare dependenta de remitentele cetatenilor plecati peste hotare, dar si de imprumuturile si ajutoarele acordate de partenerii externi.

Mai mult decat atat, din cauza instabilitatii politice, a batut pasul pe loc si recuperarea banilor din miliardul furat. In pofida acestei instabilitati, PIB-ul Republicii Moldova a continuat sa creasca, ajungand la finele anului la 5%.

Populism in loc de economie

La inceputul anului 2019, guvernul de la Chisinau era condus de Pavel Filip, premierul care a reusit sa se remarce printr-un rol negativ, in special in relatiile cu partenerii externi, si prin promovarea unor legi controversate. Dupa alegerile din februarie 2019, guvernantii au uitat de economie, aceasta fiind propulsata de remitentele migrantilor moldoveni. Potrivit Bancii Nationale a Moldovei, in perioada ianuarie - noiembrie 2019, volumul total al transferurilor din strainatate in favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova s-a cifrat la 1114,79 milioane dolari, cu 4,8% mai putin decat in aceeasi perioada a anului precedent.

Schimbarea politica din iunie 2019 si alegerea unui nou guvern condus de Maia Sandu a adus un plus de incredere atat in societatea moldoveneasca, cat si din partea partenerilor externi, care s-au grabit sa declare ca vor acorda tot suportul acestei guvernari. Astfel, aflata la Chisinau, Federica Mogherini, declara ca Bruxellesul este gata sa vireze prima transa din asistenta macrofinanciara suspendata, iar pana la finele anului, R. Moldova urma sa primeasca de la UE peste 70 de milioane de euro. Totodata, guvernul Sandu a venit cu mai multe initiative sociale pentru paturile vulnerabile, dar si majorari de salarii in sectorul bugetar.

In pofida asigurarilor ca guvernul Sandu va ramane in continuare la putere, socialistii cu votul democratilor, au demis acest executiv. Mai mult decat atat, noul guvern condus de Ion Chicu a preluat mai multe din initiativele sociale ale fostului cabinet, iar presedintele Igor Dodon se lauda ca relatiile economice cu Federatia Rusa vor fi restabilite, iar Moscova este gata sa acorde un credit R. Moldova de 500 milioanede dolari SUA.

Adrian Lupusor, directorul executiv al centrului analitic independent "Expert-Grup", apreciaza ca una din principalele probleme ale economiei este lipsa investitiilor reale, atat a celor externe, cat si a celor interne.

"Anul 2019 a fost marcat de o dinamica relativ buna. Noi estimam o crestere a PIB-ului pentru acest an de circa de 5%. Desi nu este o crestere de 7-8%, asa cum o doream, pentru Moldova este una buna. Aceasta crestere ne arata si anumite semnale bune, dar si unele rele. Semnalele bune constau in faptul ca consumul populatiei a continuat sa creasca, ceea ce a si impulsionat in mare parte cresterea PIB-ului.

O alta noutate buna este faptul ca investitiile la fel au contribuit la acest factor pozitiv. Dar noutatea proasta este ca, de fapt, aceste cresteri au la baza surse pe care noi le consideram nesustenabile. Sunt surse alimentate in primul rand de o politica bugetara expansionista, in contextul unui deficit bugetar inalt si legat de cel electoral. Aceasta inseamna ca, cel mai probabil, acest fundament al cresterii este unul temporar. In acelasi timp, activitatea investitionala privata practic stagneaza si aceasta tine si de investitiile straine directe.

O alta problema este incetinirea cresterii exporturilor, iar in ultimele luni vedem o scaderea a acestora spre UE. O alta tendinta negativa este scaderea volumului remitentelor, care confirma temerile economistilor pe parcursul ultimilor ani cu privire la remiteri, care nu pot fi o sursa pe termen lung", a declarat pentru DW economistul.

Miliardul disparut si aeroportul vandut rusilor

Subiectul recuperarii miliardului disparut in 2014 din sistemul bancar a fost unul foarte discutat si in acest an, iar schimbarea guvernarii dadea sperante ca in sfarsit lucrurile se vor misca din loc. Nu a fost insa sa fie. Legea adoptata de democrati, care pune pe umerii cetatenilor recuperarea banilor nu a fost anulata, iar unii din principalii vinovati de frauda, cum ar fi Ilan Sor si Vlad Plahotniuc, au reusit sa fuga din tara. Situatia nu s-a schimbat nici dupa venirea guvernului Chicu. Astfel, din miliard s-a recuperat doar o suma foarte mica.

Un alt scandal de rezonanta care loveste in economia tarii este legat si de aeroportul international Chisinau. In timp ce o comisie parlamentara investiga vanzarea suspecta a acestui activ acum cativa ani, s-a aflat ca aeroportul a fost vandut la fel de misterios miliardarului englez Nathaniel Rothschild. Situatia insa a evoluat si mai prost dupa ce recent a fost scoasa la iveala o alta tranzactie suspecta, in urma careia aeroportul din Chisinau a ajuns in posesia magnatul rus Andrei Goncearenko, despre care Daily Mail a scris ca a devenit proprietarul celei mai scumpe case din Londra si ca ar legaliza banii lui Putin.

"Cu dosarul miliardului practic suntem acolo de unde am pornit anul 2019 si avem prea putine progrese pentru a le raporta ca fiind succese. Din pacate, persoanele care sunt, direct sau indirect, vizate au facut tot posibilul ca aceasta ancheta sa nu aiba loc. Odata cu instituirea comisiei conduse de deputatul Slusari, au aparut sperante ca poate asa va inainta ancheta, dar din pacate nu s-a intamplat. E departe sa vorbim despre o justitie care sa responsabilizeze persoanele implicate si, cu atat mai mult, suntem departe de recuperare.

Deci, din frauda miliardului nu s-a recuperat nimic, iar procedurile de lichidare si insolvabilitate ale celor trei banci si recuperarea unor mijloace din vinderea unor active este cu totul alta poveste, ce nu tine de recuperare. Din pacate suntem in situatia in care contribuabilii trebuie sa ramburseze pana in 2041 resursele disparute in 2014. Dosarul aeroportului este, de asemenea, legat de dosarul miliardului. Din pacate s-a speculat prea mult ca abia acum acesta ar fi ajuns in mainile rusilor. Nu este adevarat, deoarece controlul asupra acestuia a fost preluat inca in 2013, cand a fost concesionat unor grupuri de interese, care aveau conexiuni cu Federatia Rusa.

Interesul celor care stau in spatele acestei concesionari este legat de fluxul financiar din vanzarea biletelor prin care se imbogatesc anumite persoane, care stau in spatele unor companii off-shore. Iar actualul cumparator Goncearenko a avut mai multe legaturi cu Ilan Sor, care este vizat in investigatiile Kroll privind furtul miliardului", a comentat in exclusivitate pentru DW, Veaceslav Negruta, expert in cadrul Transparency International Moldova.

2020 la fel de sumbru

Potrivit expertilor de la Chisinau, situatia economica nu se va schimba nici in anul 2020. Cu toate ca guvernul a aprobat deja bugetul pentru anul viitor, acesta va avea un deficit de 7 miliarde lei (peste 360 milioane euro), ceea ce va submina cresterea economica pe termen lung. De asemenea, o alta ingrijorare tine de promisiuni populiste privind cresterile de salarii si pensii, care vor fi folosite mai mult in scopuri electorale.

"Dinamica de incetinire a exporturilor va continua si in 2020, pe fundalul recesiunii economice globale si, in special, a celei din UE. Reducerea remitentelor va continua si in urmatorul an din cauza acelor scaderi economice, dar si a reintregirii familiilor de migranti. O alta sursa de risc tine de suportul din partea partenerilor de dezvoltare, care in context electoral nu obisnuiesc, cum de exemplu o face FMI, sa acorde suport financiar.

La acestea se adauga si incertitudinile privind investitiile straine. Nu in ultimul rand, deficitul bugetar planificat pentru anul viitor si recurgerea tot mai frecventa a Guvernului la finantari de la bancile comerciale, ar putea sa submineze activitatea creditara a sectorului privat. Aceasta competitie ar putea sa afecteze puternic economia tarii", a conchis Adrian Lupusor.

Simion Ciochina

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...

Traian Băsescu, ironii despre liderii PSD și PNL după retragerea finului său, Cătălin Cîrstoiu: ”Sunt și slabi de minte, nu numai slabi politicieni”

Fostul preşedinte Traian Băsescu, naşul medicului Cătălin Cîrstoiu, este de părere că alegerea acestuia pentru a candida la Primăria generală a Capitalei cu susţinerea PSD şi PNL...