Marea intrebare, cine-i raul cel mai mic, Dodon sau Plahotniuc?

Joi, 21 Februarie 2019, ora 16:36
2226 citiri
Marea intrebare, cine-i raul cel mai mic, Dodon sau Plahotniuc?
Foto: Arhiva Ziare.com

Pe data de 24 februarie 2019, in Moldova au loc alegeri parlamentare. Regimul autoritar electoral de la Chisinau are nevoie de alegeri pentru a se legitima.

In primavara anului 2009, cand Uniunea Europeana lansa Parteneriatul Estic, cancelariile occidentale, dar mai ales Polonia si Suedia, initiatoarele acestui proiect, au apreciat gresit doua lucruri:

Reactia Rusiei, care nu s-a impacat defel cu ideea ca ar putea ceda fara lupta fasii din ceea ce ea crede ca e zona ei exclusiva de influenta. Al doilea lucru este capacitatea societatilor est-europene de a se reforma si a se apropia de standardele occidentale.

In ciuda discursurilor pro-europene, a promisiunilor si angajamentelor liderilor politici, in tarile Parteneriatului Estic s-au creat si consolidat nu democratii autentice, dupa model occidental, ci regimuri autoritar electorale, dupa modelul Rusiei lui Vladimir Putin.

In aceste state exista mai putin institutii, separarea puterilor in stat, checks and balances, cat "verticale ale puterii". Dintre ele, unele pot fi legitime, cum e cazul Georgiei si Ucrainei, unde liderii acestor tari au castigat alegeri, adunand fiecare multe milioane de voturi.

Altele sunt ilegitime, ca in Republica Moldova, unde oligarhul Vladimir Plahotniuc n-a fost ales de nimeni, dar a capturat un stat prin diverse metode specifice nu atat politicii, cat mai degraba lumii criminale.

Alegeri cruciale pentru supravietuirea regimului autoritar

Regimul de la Chisinau nu renunta la alegeri, desi nu l-ar putea impiedica nimeni sa faca acest lucru. Are nevoie de alegeri pentru a se legitima.

Plahotniuc nu vrea sa plateasca pretul transformarii regimului autoritar electoral intr-unul autoritar clasic, pentru ca astfel si-ar submina legitimitatea internationala. Legitimitate interna n-a avut, pentru ca n-a castigat niciodata niciun fel de alegeri.

Chiar daca lui Plahotniuc ar putea sa nu-i pese ca e asociat cu Lukasenko, Nazarbaev sau Aliev, pentru elita moldoveneasca e o problema practica, pentru ca vrea sa-si legalizeze banii si proprietatile in Occident, sa calatoreasca prin lume fara nicio teama ca unii reprezentanti ai establishment-ului de la Chisinau pot fi arestati de politie pe aeroporturi sau in magazine, in diverse colturi ale lumii.

Alegerile sunt teste cruciale pentru supravietuirea regimurilor autoritar electorale. Autocratii din toata lumea tin alegeri cu scopul de a se legitima in ochii poporului si pentru cancelariile straine.

Liderii acestor regimuri trebuie sa obtina un rezultat cat mai bun, invingandu-si prin orice metode contracandidatii, dar si sa convinga publicul din tara, dar mai ales cel din strainatate, sa recunoasca victoria in alegeri, in ciuda neregularitatilor evidente din procesul electoral.

Si, chiar daca autocratii rezolva adesea aceste dileme, protestele de dupa alegeri pot pune sub semnul intrebarii supravietuirea regimului.

Sanse mari pentru alianta ACUM

Ca sa supravietuiasca, regimul lui Plahotniuc ar fi trebuit sa gaseasca solutii la cateva probleme.

Sa evite aparitia unei forte politice de opozitie veritabila. Regimul a esuat, exista si are sanse mari in alegeri alianta ACUM, pro-occidentala si anti-oligarhica.

Dar mai exista si o alternativa socialista, pro-rusa, fapt care complica jocul politic. Sa micsoreze riscul rasturnarii de la putere a grupului conducator prin atragerea unei parti a elitei politice, culturale, economice, utilizandu-se principiul sticks and carrots.

Partial realizat acest obiectiv, Partidul Democrat si Plahotniuc au cumparat sustinerea unor personalitati publice, iar ACUM n-a putut sa stranga intr-un front unit toate fortele anti-oligarhice si pro-europene. Nu este neaparat din vina liderilor ACUM.

Ca sa supravietuiasca, regimurile autoritare trebuie sa manipuleze in favoarea lor "dilema performantei", crescand asteptarile de progres economic si de incluziune politica.

Or, regimul din Moldova sta dezastruos la acest capitol, oamenii traiesc mai prost, nu mai bine. Retelele de putere sunt populate doar pe relatii clientelare sau de rudenie (institutia nanasiei) . Chiar daca propaganda desfasurata prin presa controlata de oligarh incearca sa convinga lumea de contrariu, dezastrul economic si social este atat de grav, incat astazi, ce se petrece in Moldova nu poate fi calificat altfel decat ca o drama.

Context prielnic pentru schimbare

Deci regimul de la Chisinau este departe de a fi solid. Slabiciunile lui invita la contestatii. Astfel de regimuri autoritar electorale din spatiul euro-asiatic au fost ingenuncheate prin "revolutiile colorate".

In cazul Moldovei, factorii care declanseaza aceste schimbari violente sunt vizibili; nivel ridicat de coruptie, slabe performante economice, incapacitatea institutiilor de a-si indeplini atributiile. Si, cel mai important detaliu, trebuie sa existe o defectiune in cadrul elitei conducatoare. La acest punct, n-am un raspuns. Ne vom lamuri peste cateva zile.

Un factor decisiv este ca Opozitia sa dovedeasca in cadrul unor alegeri locale importante, ideal ar fi in Capitala, ca poate obtine o victorie electorala. Asta loveste in aura de invincibilitate a puterii si incurajeaza electoratul sa ia in serios posibilitatea unei alternative la regimul autoritar. Si acest detaliu corespunde, candidatul opozitiei Andrei Nastase a castigat alegerile pentru Primaria Chisinaului.

Din perspectiva teoriilor din stiintele politice, contextul pentru o schimbare politica majora e cum nu se poate mai prielnic.

Depinde de rezultatul votului de duminica. Iar de a doua zi dupa alegeri, va depinde si de unitatea opozitiei. Daca intreaga opozitie politica, civica, media si o parte a elitei vor dori sa inchida capitolul Plahotniuc din istoria recenta a Moldovei, durata de viata a regimului de la Chisinau se poate scurta. Pentru aceasta ar trebui ca mai toti actorii politici si civici sa dea acelasi raspuns la intrebarea, care e raul cel mai mic pentru Moldova?

Armand Gosu

Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#alegeri Moldova 24 februarie, #alegeri Moldova Dodon Plahotniuc , #Moldova