Cum vad polonezii discursul lui Tusk de la Ateneu. Intre Bucuresti si Varsovia, "magar de magar se scarpina" Interviu

La cateva zile dupa discursul care i-a adus un val de simpatie la Bucuresti, Donald Tusk a mers la Gdansk, unde primarul acestui oras simbol anticomunist a fost asasinat.

Dar care e legatura intre o presedintie precara a Consiliului Uniunii Europene, in care Romania va amana orice decizie pe activarea Articolului 7 in cazul Poloniei si Ungariei, pentru a-si ascunde propriile derapaje de la statul de drept, si o crima pe care asasinul si-a motivat-o politic?

Climatul politic precar, un discurs populist si o manipulare a urii si resentimentelor sociale sunt vulnerabilitati ale Europei, mai ales in Est. E o concluzie desprinsa din interviul cu politologul polonez Oktawian Milewski.

Cum va arata presedintia romana a Consiliului UE insa?

Pe durata presedintiei, Romania va incerca sa amane dezbaterea pe Art. 7, fiindca stie ca, cu cat mai mult UE va avansa pe aceast dosar, cu atat mai vizata va fi Romania. De fapt, Romania se ascunde in spatele Poloniei si Ungariei pe Art. 7.

Asadar, la nivel de guverne, intre Bucuresti si Varsovia exista multa intelegere in spiritul "o mana spala pe alta" sau "magar de magar se scarpina".

Ati vazut manifestarile de efuziune, sa le spun asa, ale romanilor catre presedintele Consiliului European, Donald Tusk, dupa ce acesta vorbit in limba romana la Ateneu si, nu oricum, ci citand din scriitori romani si amintindu-l pe Duckadam. De ce credeti, totusi, ca a trezit toata aceasta simpatie? Trebuie sa amintesc ca astfel de discursuri ii sunt familiare, anul trecut a vorbit in bulgara.

Reactia nu putea fi alta decat de profunda admiratie pentru efortul depus de Donald Tusk de a citi timp de peste sapte minute un discurs de inaugurare in romana. Tusk nu a studiat limba romana niciodata, deci efortul de a citi atat de bine intr-o limba care nu-i este usor accesibila trebuie admirat.

Cu exact un an in urma, Tusk citea la Sofia in bulgara. Daca ar fi sa comparam discursurile, (gasiti discursul in bulgara aici) atunci cel de la Bucuresti mi se pare mult mai profund concentrat pe imagini identitare puternice pentru romani.

Bineinteles, este un discurs asumat, adica Tusk a stiut ce spune si de ce. A fost si un mesaj de incurajare, un fel de a spune "Iata! Sunteti capabili! Puteti face mult mai mult pentru Europa!"

Sa nu uitam, totusi, ca discursul i-a fost scris de un roman. Discursul lui Tusk este de fapt imaginea pozitiv idealizata a unui roman, redata de un polonez care reprezinta Uniunea Europeana. Sunt romanul si romanca pe care cei ce admirau discursul din sala Ateneului adesea nu-i vad, nu-i aud si nu-i asculta.

In seara cand ascultam cu totii discursul lui Tusk, nu ne dadeam seama neaparat de aceasta, insa pe masura ce vedeam cata energie pozitiva a reusit sa atraga Tusk in spatiul public romanesc, mie personal mi s-a parut ca romanii obisnuiti au obosit de romanii care ii conduc.

De aceea, poate, Romania ramane una dintre cele mai pro-europene state membre ale UE, fiindca statul roman a devenit ne-legitim. Asadar, aceasta efuziune vine si ca rezultat al setei de recunoastere pe care multi romani si-o reprima din cauza unei clase politice per ansamblu falimentare, oligarhizata si rupta de realitate.

Donald Tusk a fost de doua ori prim-ministru al Poloniei. Cum este astazi perceput in Polonia, beneficiaza de acelasi capital de simpatie pe care l-a dobandit in Romania?

Multi polonezi au fost uimiti de reactia romanilor la discursul lui Tusk. Evident, polonezii sunt mult mai critici la adresa lui Tusk, fiindca l-au avut ca prim-ministru timp de sapte ani, timp in care a facut si greseli.

Tusk a plecat din pozitia de prim-ministru atunci cand Platforma Civica a inceput sa scada in sondaje in 2013-2014. A facut astfel incat sa-i succeada lideri competenti, dar slabi politic, vedeti Ewa Kopacz de exemplu, un succesor technocrat mai degraba, nicidecum politic. O facea fiindca spera ca va putea coordona partidul din umbra. Prin aceasta a slabit si mai mult propriul partid.

Una dintre marile probleme ale Platformei Civice (astazi in Opozitie) dupa plecarea lui Tusk a fost si inca ramane poate lipsa unui lider puternic, cu priza la public, capabil sa atraga simpatii peste nucleul de votanti ai partidului. Tusk a lasat in urma sa multa aroganta, poate nu atat aroganta sa la nivel personal - Tusk ramane un lider charismatic - dar a multor colegi din Platforma Civica, aroganta pentru care au si platit in 2015, atunci cand au pierdut alegerile.

Pentru Tusk, plecarea la Bruxelles, trebuie sa o recunoastem, a fost un refugiu si o oportunitate pe care a stiut sa o maximizeze.

Simpatia de care se bucura in Romania vine pe fondul necunoasterii in mare a vietii politice din Polonia. Simpatia romanilor nu poate fi comparata cu simpatia din Polonia, desi Donald Tusk este considerat actualmente unul dintre principalii favoriti la presedentia Poloniei in 2020.

Se intampla si din cauza unei lipse de alternative de calibru.

Vom vedea cum va decurge anul 2019, an in care au loc duble alegeri, pentru Parlamentul European si pentru Parlamentul national. Polonia ar avea nevoie de o noua generatie de lideri, iar cateva nume promitatoare se anunta deja: Robert Biedron, Rafal Trzaskowski, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz si lista ramane deschisa.

Trecand peste acest moment, care a devenit momentul de senzatie al serii, cum arata, privita din Polonia, presedintia Romaniei la Consiliul Uniunii Europene? Care ii sunt vulnerabilitatile?

La Varsovia, Romania este privita cu intelegerea ca "nu ne putem astepta la prea multe din partea Romaniei". Acest lucru insa nu este recunoscut public, din dorinta de a nu ofensa gratuit.

La nivelul comunitatii de experti, jurnalisti, oricine urmareste si intelege ce se intampla in Romania, se stie bine ca guvernul roman nu este exemplar pregatit pentru presedintia Consiliului UE.

Dar Polonia poate functiona bine si fara ca Romania sa exceleze in ceva la nivel european, ba din contra, starea actuala ajuta guvernul PLJ sa evite confruntari legitime cu Bruxelles-ul.

Interesul Poloniei, asa cum este exprimat de guvernarea Partidului Lege si Justitie (PLJ), este de a nu inrautati si mai mult relatia cu Bruxelles-ul in 2019. PLJ a ajuns la concluzia ca, daca antogonismele cu Bruxelles-ul vor continua intr-un an electoral, atunci ar putea sa nu mai castige voturi.

Accentuez, nu neaparat sa piarda, dar cu siguranta sa nu castige voturi, si, mai ales, asa cum au demonstrat-o alegerile locale din toamna trecuta, sa mobilizeze electoratul pasiv dar liberal, urban si pro-european.

Pe acest fond, Bucurestiul si-a demonstrat deja utilitatea cu o saptamana in urma, atunci cand Romania, pe 8 ianuarie, nu a inclus pe agenda primei intalniri ministeriale a Presedintiei Consiliului subiectul domniei legii in Polonia. In 2018, subiectul domniei legii a fost permanent pe agenda Consiliilor pentru Afaceri Generale.

Ei bine, Romania se invredniceste sa omita acest subiect de pe agenda din start.

Romania incearca sa amane dezbaterea pe procedurile Articolului 7 aplicat statutului Poloniei in UE, precum si a sanctiunilor bugetare la adresa celei din urma ca rezultat al incalcarilor valorilor democratice. Asadar, la nivel de guverne, intre Bucuresti si Varsovia exista multa intelegere in spiritul "o mana spala pe alta" sau "magar de magar se scarpina".

Discursurile de la evenimentul oficial au fost, sigur, diplomatice. Dar in toate discursurile europene s-au regasit sintagme ca "stat de drept", "libertati fundamentale", "valori europene". Au fost niste avertismente aici, o preocupare reala?

Donald Tusk stie foarte bine ca, daca Ungaria si Polonia nu ar fi consumat atata timp si efort la Bruxelles, Romania ar fi fost in prima linie. Romania vine sa recupereze in sens negativ decalajul fata de Ungaria si Polonia in incalcarea valorilor europene.

Referirea la cele trei ca grup distinct de state cu probleme de calitate a democratiei este tot mai des intalnita. Asa se explica poate si rapprochement-ul Bucurestiului cu Budapesta de exemplu. In anumite situatii, pe termen scurt si mediu, coruptia, nationalismul si populismul stimuleaza interese comune.

Cu cat se vorbeste mai mult la Bruxelles despre o Uniune Europeana unita, cu atat in Est se denunta politica celor doua Europe, a Europei cu doua viteze. E legitima aceasta perspectiva?

In nici un caz nu poate fi legitima. Discursul despre cele "doua Europe" este duplicitar. Exista diferente motivate de modul in care s-au dezvoltat statele din Vest si din Est, mai ales in sens economic si poate cultural. Insa aceasta nu inseamna ca diferentele trebuie codificate politic, normativ sau institutional.

Nu se poate face rabat de la principiile fundamentale cum ar fi statul de drept, egalitatea de sanse, libertatea de expresie, drepturile omului si statul democratic in general. Sunt principii fundamentale fara care nu ar fi posibila Uniunea Europeana.

Avem in vedere in special trei state care si-ar dori exceptarea de la aceste valori, iar Romania este unul dintre acestea. Celelalte doua sunt Ungaria si Polonia, dupa cum am mentionat. Nu Bruxelles-ul, Berlinul sau Parisul sunt cele care contribuie la "Europa cu doua viteze", ci Bucurestiul, Varsovia si Budapesta.

Care vi se par a fi provocarile pentru Uniunea Europeana, in acest an in care avem primele alegeri pentru Parlamentul European de dupa un posibil Brexit, dar si dupa demararea procedurii de activare a Art. 7 pentru Polonia si Ungaria, de care Romania pare a fi scapat?

Pe durata presedintiei, Romania va incerca sa amane dezbaterea pe Art. 7, fiindca stie ca, cu cat mai mult UE va avansa pe aceast dosar, cu atat mai vizata va fi Romania. De fapt, Romania se ascunde in spatele Poloniei si Ungariei pe Art. 7.

Altfel, Romania se poate "mandri" cu statutul de urmator candidat pentru procedura de activare a Art. 7 si sanctiunile bugetare cu efect in perspectiva 2021-2027. Prietenii coeziunii pe bugetul UE de altadata se regasesc iata si de aceasta data pe aceleasi baricade, dar de aceasta data din motive anti-normative, adica din cauza ca nu vor sa accepte valorile europene, in timp ce isi doresc aceleasi resurse pentru dezvoltare. Ungaria este exemplul absolut in acest sens, dar nici Romania nu este departe.

Astazi, cand avem acest dialog, Polonia il plange pe primarul Gdansk-ului. Credeti ca aceasta tragedie va potoli discursul politic populist, care poate incita la ura si resentiment?

Cu multa mahnire trebuie sa mentionez aici ca, in momentul in care raspund la intrebarile dumneavoastra, Polonia este in doliu dupa ce primarul orasului Gdansk a fost omorat. A fost si el un lider, unul regional, dar care nu-si spusese ultimul cuvant, poate chiar la nivel national.

Cel care l-a injunghiat mortal a dorit sa transmita un mesaj personal pe care l-a motivat politic.

De pe scena unde s-a petrecut tragedia, faptasul a strigat: "Am omorat pe cineva din Platforma Civica, pentru ca m-ati condamnat pe nedrept la inchisoare! (pe timpul cand guverna Platforma) ". De ce a mentionat Platforma Civica? Fiindca spatiul public este de cativa ani puternic polarizat in Polonia, iar actualul partid de guvernare este blamabil pentru aceasta radicalzare a societatii poloneze.

Pawel Adamowicz este prima mare victima in cel mai direct sens al limbajului urii, nationalismului, xenofobiei...

Multi se intreaba daca anul politic 2019 va fi marcat de moartea tragica a lui Pawel Adamowicz. Probabil va fi, in sensul ca va mobiliza electoratul proeuropean si va stimula mai multa moderatie din partea actualilor guvernanti. Cel putin in acest moment, exista speranta ca asa se va intampla, dar suntem abia la inceputul lui 2019.

Suntem la numai 48 de ore distanta de la omorarea unuia dintre cei mai iubiti primari din Polonia... Un primar reales de cinci ori (adica la al saselea mandat) cu o agenda exemplar proeuropeana de 20 de ani...

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...