Germania, noul jandarm global?

Ministrul german al Apararii, Annegret Kramp-Karrenbauer, vrea sa transforme Bundeswehr intr-o armata de interventie la scara globala. Viziunea ei da insa multora fiori reci.

"Jur sa slujesc cu credinta Republicii Federale Germania si sa apar cu curaj dreptul si libertatea poporului german." Acesta este juramantul pe care l-au depus marti cateva sute de recruti intr-o ceremonie desfasurata in fata cladirii Reichstag-ului din Berlin si in alte orase germane.

Ministrul Apararii, Annegret Kramp-Karrenbauer, din formatiunea conservatoare CDU, a fost in asentimentul multor partide cu dorinta de a conferi mai multa vizibilitate in spatiul public ceremoniilor de depunere a juramantului. Crestin-democratii sunt pentru, partenerii de guvernare social-democrati la fel.

Chiar si Winfried Kretschmann, premierul ecologist al landului Baden-Wurttemberg, nu a avut obiectii, desi ecologistii nu au fost prin traditie apropiati de structurile militare. La randul sau, episcopul militar protestant Sigurd Rinka a sprijinit propunerea ca pe o "des-tabuizare a Bundeswehr".

Dintre toate partidele reprezentate in Bundestag, doar partidul Die Linke (Stanga) a fost impotriva.

Bundeswehr devine mai vizibila

Annegret Kramp-Karrenbauer, numita si, prescurtat, AKK, urmareste prin initiativa ei sa confere mai multa vizibilitate Armatei si sa-i asigure recunostinta din partea societatii. Bundeswehr isi are locul "vizibil in mijlocul societatii, in mijlocul oraselor si comunitatilor noastre", a subliniat ministrul.

Ceremoniile oficiale de depunere a juramantului nu sunt de la sine intelese intr-o tara a carei armata a provocat cel de-Al Doilea Razboi Mondial in urma cu 80 de ani. Cand, in 1980, ministrul laburist al Apararii, Hans Apel, a organizat pentru prima data ceremonia depunerii juramantului pe stadionul din Bremen si nu in spatele zidurilor de cazarma, s-au inregistrat proteste violente, soldate cu mai multe sute de raniti.

Astazi nu doar ceremoniile oficiale, ci si misiunile externe ale Bundeswehr au devenit aproape o normalitate. Iar cu ideile sale, AKK face un pas inainte. Ea vede Germania ca pe o "putere care da tonul", inclusiv sub aspect militar, dupa cum a subliniat in cursul mai multor cuvantari sustinute recent.

AKK vrea sa infiinteze un Consiliu de Securitate National, care sa coordoneze posibilitatile diplomatiei, armatei, economiei, comertului, securitatii interne si cooperarii pentru dezvoltare. In plus, responsabila solicita decizii mai rapide ale Parlamentului in privinta misiunilor externe si subliniaza ca, la nevoie, impreuna cu aliatii, "spectrul mijloacelor militare" trebuie utilizat "in totalitate".

Din partea armatei si a politicienilor responsabili in domeniul securitatii, viziunea ministrului german se bucura preponderent de sprijin. Harald Kujat, fostul presedinte al consiliului militar al NATO, a calificat-o drept prim pas in directia cea buna.

Mai ales infiintarea Consiliului de Securitate National este sprijinita si de Wolfgang Ischinger, seful Conferintei de Securitate de la Munchen.

Prea multe misiuni externe?

Concomitent a aparut insa si impotrivire. Hans-Peter Bartels, insarcinatul Bundestag-ului pentru Aparare, este de parere ca Bundeswehr este suprasolicitata deja.

In prezent la misiuni in strainatate participa mai bine de 3.000 de militari germani, de exemplu in Afganistan, Mali si Niger, in Balcani, in Marea Mediterana, in Oceanul Indian, in Iordania si Irak. La acestea se adauga obligatii si mai mari in cadrul NATO in Europa.

Si din perspectiva politicii externe, lui AKK ii sufla vantul in fata. Ea exclude initiativele germane unilaterale si in cadrul misiunilor militare pune accent pe cooperarea cu aliatii. Dar cine sunt posibilii aliati? Prima alegere in cazul Germaniei este, fireste, alianta NATO.

Citeste si NATO in moarte cerebrala?

Dar tocmai presedintele Frantei, Emmanuel Macron, a declarat recent ca NATO se afla "in moarte cerebrala" din cauza pozitiei nesigure a SUA si a militat in schimb pentru o mai stransa cooperare europeana in domeniul securitatii.

Angela Merkel l-a contrazis insa promt, calificand NATO drept "stalp central al apararii noastre". Cu exceptia catorva voci izolate, ideea ca Germania ar trebui sa se angajeze militar mai mult pare sa se bucure de sprijinul elitei politice de la Berlin.

Christoph Hasselbach

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...