Cum s-a transformat protestul Vestelor Galbene intr-o miscare sociala care a cuprins intreaga Franta

A inceput ca o campanie online impotriva majorarii preturilor la carburanti si a capatat o amploare nationala, care pericliteaza serios stabilitatea politica a administratiei Macron.

"Ceea ce a inceput acum doua luni ca o campanie online impotriva majorarii preturilor la carburanti s-a transformat intr-o miscare sociala nationala contra taxelor mari, erodarii standardelor de trai, a elitei sociale care isi urmareste propriile interese si a unui presedinte considerat arogant si desprins de realitate.

O sursa de ingrijorare pentru Emmanuel Macron este faptul ca sondaje realizate de institutele Elabe si Harris Interactive sugereaza ca sapte din 10 alegatori sustin protestele", scriu editorialistii Harriet Agnew si Ben Hall intr-un articol publicat in cotidianul Financial Times sub titlul " << Priviti-ma, exist >>.

Dupa doua saptamani in care au fost blocate sosele, sambata trecuta, la Paris, protestele au devenit cele mai violente din ultimii 50 de ani. Franta a fost socata de imaginile care au surprins protetatari cu cagule im confruntari cu fortele de ordine. Arcul de Triumf a fost vandalizat.

Emmanuel Macron "este intr-o situatie extrema. Si nu exista alternativa politica. Miscarea Vestelor Galbene cere o implicare mai mare a statului, dar mai putine impozite. Aceste revendicari sunt imposibil de imbinat", explica Zaki Laidi, profesor de Stiinte Politice.

Pe fondul presiunilor intense, Guvernul de la Paris a suspendat decizia de majorare a accizelor la benzina si motorina. Concesia a fost respinsa de multi demonstranti, iar opozitia argumenteaza ca este prea putin si prea tarziu. Exista temeri ca sambata vor fi noi proteste violente la Paris.

Premierul Edouard Philippe a admis ca acesta este un "moment de rascruce" pentru Guvern. Nu este clar daca presedintele Emmanuel Macron, a carui popularitate scazuse la nivelul de 26% inaintea violentelor, are capitalul politic si determinarea de a implementa reforme majore, in domeniile pensiilor, indemnizatiilor de somaj si eficientizarii institutiilor.

Au luat sfarsit ambitiile reformiste ale presedintelui Macron? "Nu cred. Dar va urma o pauza. Trebuie sa fie o pauza", apreciaza Gilles Moec, economist la Banca Americii Merrill Lynch si fost functionar in Banca Nationala a Frantei.

Cum a aparut Miscarea "Vestelor Galbene"

Miscarea "Vestelor Galbene" a luat amploare de la o petitie online formulata in cursul verii fata de majorarea preturilor la carburanti, fiind coordonata de o vanzatoare de produse cosmetice, Priscillia Ludosky. Petitia a fost semnata de peste un milion de oameni, iar, pe 17 noiembrie, aproape 300.000 de persoane au blocat drumuri si depozite de carburanti. Demonstrantii denunta scaderea salariilor, erodarea nivelului de trai, scaderea numarului locurilor de munca si diminuarea serviciilor publice in zonele rurale. O protestatara - Sophie, care lucreaza intr-un restaurant - afirma ca are un salariu lunar de 1.200 de euro, explicand ca plateste chiria 500Euro, intretinerea 180Euro, abonamentul la telefon si Internet 80Euro. Nu prea ii mai raman bani dupa ce cumpara si mancare. "Cand am ziua libera, nu mai am neaparat mijloacele de a face si alte lucruri", spune ea.

Participantii la protestele "Vestelor Galbene" au diverse varste si profesii si provin din medii diferite. Unii sunt activi din punct de vedere politic, altii sunt apolitici. Par a fi mai puternici in zonele rurale si la periferia oraselor, unde cresterea preturilor la carburanti ii afecteaza pe cei care sunt nevoiti sa se deplaseze cu masinile. Multi erau deja nemultumiti de hotararea Guvernului de a reduce limita de viteza maxima de la 90km/h la 80km/h pe drumurile regionale.

"Miscarea Vestelor Galbene reprezinta criza din zonele rurale, criza periferiei Frantei. Este miscarea pompierilor, angajatilor, profesorilor" pentru care masina este esentiala. "Este vorba de francezii care au fost uitati de guverne in ultimii 20 de ani", explica Aurelie Charillon, primarul oraselului Prevessin-Moens.

In opinia sociologului Christophe Guilluy, ascensiunea miscarii "Vestele Galbene" urmeaza referendumului pro-Brexit si alegerii lui Donald Trump in functia de presedinte al SUA. "Geografia (sociala -n.red.) este punctul comun pentru Vestele Galbene, Brexit si Donald Trump, valul populist. Acesti oameni se simt lasati in urma de globalizare, sunt marginalizati de noul model economic si incearca sa mentina capitalul social si cultural. Mesajul important transmis de criza Vestelor Galbene este ca fiecare om spune: << Priviti-ma, exist >> ", explica Christophe Guilluy.

Emmanuel Macron a ajuns la putere in mai 2017, promitand o economie libera si majorarea salariilor. A reformat piata muncii, invatamantul profesional, educatia si sistemul feroviar. Increderea in mediul de afaceri s-a amplificat, cresterea economica a fost solida, iar Parisul a devenit un centru tehnologic. Dar pentru multi oameni din afara capitalei nu prea au fost imbunatatiri. Somajul a ramas la 9%, iar cresterile veniturilor nu au fost simtite. Franta are cele mai multe taxe dintre tarile dezvoltate. Presedintele a facut si greseli. In primul buget, a inlocuit o taxa care viza persoanele bogate cu un impozit pe proprietati. Emmanuel Macron a ajuns sa aiba reputatia unui presedinte al bogatilor.

"Noi am crezut in Macron. Ne-a vandut visul ca va schimba totul, iar acum ne simtim inselati", afirma Bruno Passe, un fermier pensionar din regiunea Champagne.

"Emmanuel Macron nu are propria baza electorala", argumenteaza Fadi Dahdouh, un politician din cadrul formatiunii Republicanii (centru-dreapta).

Unii optimisti spera ca protestele pot fi o oportunitate pentru formatiunea aflata la guvernare, astfel ca Emmanuel Macron va putea implementa reforme politice, economice si sociale. Unii politicieni aflati la guvernare sunt multumiti ca partidele de opozitie nu au reusit sa profite de pe urma Miscarii "Vestelor Galbene" intrucat revendicarile nu se potrivesc bazei ideologice.

"Insa in Franta politica este foarte dinamica, chiar si datorita ascensiunii lui Macron. Pentru moment, oferta politica destinata miscarii de protest este zero, dar maine lucrurile se pot schimba rapid", subliniaza Christophe Guilluy. Unii analistii se tem ca Miscarea Vestelor Galbene "ar putea genera o alta realiniere ideologica. Ar putea aduce impreuna cauze de extrema-stanga si extrema-dreapta intr-o miscare superpopulista care asteapta un lider, o persoana de genul lui Beppe Grillo, fondatorul Miscarii Cinci Stele, formatiune care acum face parte din coalitia guvernamentala din Italia", observa Financial Times.

Cea mai mare problema a presedintelui Emmanuel Macron este cum sa negocieze cu o miscare de protest care nu are lideri, pentru a evita noi proteste violente. Degenerarea violentelor l-ar putea forta pe Emmanuel Macron sa recurga la schimbari politice radicale si sa il inlocuiasca pe premierul Edouard Philippe, subliniaza FT.

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...

Premierul Ciolacu, alături de tinerii blocaţi pe aeroportul din Dubai: ”Zâmbetele lor mi-au dat energie cât toate cafelele băute în ultimele zile” FOTO

Marcel Ciolacu, premierul României a postat imagini din aeronava oficială cu care revine în ţară, alături de grupul de tineri blocaţi pe aeroportul din Dubai, el afirmând că zâmbetele lor...