Calatoria Maiei Sandu prin Europa incepe la Bucuresti: Va fi Iohannis fratele mai mare?

Marti, 02 Iulie 2019, ora 14:04
4136 citiri
Calatoria Maiei Sandu prin Europa incepe la Bucuresti: Va fi Iohannis fratele mai mare?
Foto: Arhiva Facebook/ Maia Sandu

Premierul Moldovei a venit la Bucuresti in prima sa vizita externa pentru a asigura ca nu-i va aduce pe rusi la masa deciziilor de la Chisinau.

Foarte matinala, vizita la Bucuresti a premierului de la Chisinau Maia Sandu: l-a prins pe presedintele roman Klaus Iohannis intre avionul care l-a adus si-l va duce inapoi la Bruxelles, la un Consiliu European de criza, dedicat celor ce vor conduce Uniunea Europeana in urmatorii cinci ani.

Sefa Guvernului Republicii Moldova vine la Bucuresti - prima vizita oficiala in strainatate de la investirea in fruntea noului Executiv - la o zi dupa ministrul ei de Externe, Nicu Popescu, si la doua zile dupa ce s-a incheiat cel dintai mandat al Romaniei la Presedintia semestriala a Consiliului Uniunii Europene.

Maia Sandu este primita atat la Palatul Cotroceni, cat si la Palatul Victoria, acolo unde, cu nici o luna in urma, in calitate de lider al opozitiei pro-europene din Moldova, nu avea mare trecere, in conditiile in care fosta putere de la Chisinau se afla de mult timp intr-o ipostaza ingrata, sub sanctiuni europene din cauza derapajelor de la valorile democratice.

Mai mult chiar, aminteste sociologul Claudiu Degeratu, in ultimii ani, "s-a transmis de la Bucuresti ideea ca doar fosta majoritate parlamentara, partidul oligarhului Vladimir Plahotniuc, este buna pentru Romania, NATO si UE si ofera o politica antiruseasca in Republica Moldova".

Romania, intre Plahotniuc si Moldova

A fost, de altfel, extrem de sonora tacerea prelungita a Bucurestilor de-a lungul primelor ore si zile ale recentei crize din Republica Moldova, atunci cand doua garnituri politice reclamau functiile reprezentative in stat.

Cu atat mai surprinzatoare este declaratia de dragoste la adresa puterii de la Bucuresti rostita ieri de seful diplomatiei moldovene. Intr-o conferinta comuna cu omologul sau Teodor Melescanu, Nicu Popescu a vorbit despre o atitudine decisiva a Romaniei in transarea incertitudinii de la Chisinau, care ar fi ridicat standardul de asteptare la nivelul schimbarii puterii.

Or, de fapt, retinerea si prudenta autoritatilor romane au fost zile la rand stanjenitoare. "Romania s-a ferit sa deranjeze activitatea Partidului Democrat si, in realitate, se pare ca au fost multe interese de natura personala intre Plahotniuc si oameni politci din Romania", comenteaza, pentru Deutsche Welle, Degeratu.

Presedintele Iohannis cerea, in acel timp, un "dialog responsabil intre toate fortele politice", in vreme ce ministrul de Externe Melescanu trimitea la solutia alegerilor anticipate, precizand ca "nu exista institutia recunoasterii Guvernului, exista recunoasterea unui stat". De altfel, subliniaza Degeratu, la inceput, "ambasadorul Romaniei nu a avut nimic relevant de comunicat public si nici mandat sa ii intalneasca pe reprezentantii noului Guvern".

Abia odata cu scrisoarea ambasadorilor occidentali, care vorbea explicit despre "guvernul legitim" al Moldovei condus de Maia Sandu, a avut loc si repozitionarea politicii externe de la Bucuresti de partea schimbarii de putere. Intre timp, insa, Plahotniuc fusese denuntat ca indezirabil chiar si de Kremlin.

"Declaratia referitoare la pozitia Romaniei in timpul crizei a fost una de curtoazie", explica analistul de politica externa Raluca Raducanu, care asaza pozitia diplomatiei romane in limitele pe care i le ofera instrumentele dreptului international: "Legitimitatea guvernarii este data doar de Parlament, ca urmare a votului cetatenilor, si nu de vointa altor capitale", inclusiv in cazul uni "stat mic si in mare masura dependent de partenerii externi estici sau vestici".

Gafa cu "razboiul civil"

A starnit, dupa conferinta de presa de luni de la Bucuresti, valuri o exprimare nefericita a lui Nicu Popescu: acesta a vorbit despre razboiul civil din 1992, in conditiile in care exista institutii internationale care au recunoscut caracterul de agresiune ruseasca a acelui conflict din Transnistria.

Formularea lui Popescu a fost interpretata prin cheia aliantei parlamentare incheiate de blocul pro-european ACUM, al premierului Maia Sandu, cu socialistii filorusi ai presedintelui Igor Dodon.

Daca pe vremea regimului Plahotniuc circulase ipoteza unei federalizari a Moldovei de-a lungul Nistrului, ceea ce trebuia sa alerteze Bucurestiul cu privire la pro-occidentalismul oligarhului pe care l-a favorizat, subiectul reorganizarii statale nu mai este de actualitate la Chisinau. Cel putin asa a transmis luni Popescu.

"Faptul ca Popescu cere plecarea rusilor din Transnistria este subiect separat de statutul regiunii", spune analistul pe probleme de securitate Claudiu Degeratu, a carui opinie este ca, la Chisinau, "Guvernul nu isi doreste acum sa intreprinda ceva nou si serios in sensul acesta. Vor fi declaratii, dar practic nu vor face mai nimic.

Ambele formatiuni politice, ACUM si PSRM, se vor rezuma doar la ce scrie in acordul pentru formarea majoritatii".

Raluca Raducanu crede ca declaratia lui Popescu, privind necesitatea retragerii armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, nu va aduce nimic nou in sensul depasirii blocajului transnistrean, dar traseaza linii clare de demarcatie si este, mai ales, necesara in contextul campaniilor de presa recente, care prezinta noua guvernare de la Chisinau ca fiind "guvernarea Kozak", adica una impusa de la Moscova prin vicepremierul Dmitri Kozak, jonglerul Kremlinului pentru aceasta parte a fostului imperiu sovietic.

In acest registru trebuie interpretat si mesajul cu care Maia Sandu vine la Bucuresti, puncteaza Degeratu: noul Guvern de la Chisinau vrea sa mentina cursul relatiilor, sa continue toate proiectele incepute, sa primeasca sprijin in plan european.

Altfel spus, "vrea sa convinga Bucurestiul ca nu are de gand sa ii aduca pe rusi la masa deciziilor de la Chisinau". Foarte probabil ca Maia Sandu - care va merge la Bruxelles pe 4 iulie, joi - sa il roage pe Klaus Iohannis sa ii faca acest serviciu de frate mai mare si sa transmita un mesaj si celorlalti lideri europeni, in pauze, pe coridoarele negocierilor pentru functiile relevante din UE.

Cristian Stefanescu

Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#Maia Sandu vizita Bucuresti , #Moldova
Comentarii
Poza Traiannn
Traiannn
rank 5
D-le Presedinte Johannis arata-le acestor patrioti de mucava,
Poza MosGerila
MosGerila
rank 5