Adevarata Catalonie a Romaniei e diaspora

Miercuri, 25 Octombrie 2017, ora 09:25
8434 citiri
Adevarata Catalonie a Romaniei e diaspora
Foto: Arhiva Ziare.com

Referendumul desfasurat, duminica, in nordul Italiei (Venetia si Lombardia) a dat la fel ca in Catalonia castig de cauza autonomistilor. Separatismul sub diferite chipuri pare sa fie o tendinta mult mai larga.

In Romania, daca e sa judecam dupa reactiile publice, aproape toata lumea dezaproba independenta Cataloniei. Apelul lui Mario Vargas Llosa rostit de la tribuna manifestatiei antiindependentiste s-a bucurat de mai multa trecere decat toate protestele fata de violentele politienesti. Nu e nimic surprinzator, etosul unionist ramane puternic in Romania si este posibil ca centenarul Marii Uniri sa fi amplificat reactiile.

Dar privind lucrurile strict din perspectiva istoriei romanesti riscam sa nu vedem adevarata problema cu care se confrunta astazi Europa. Duminica s-au desfasurat doua consultari populare organizate de Liga Nordului in Venetia si in Lombardia.

Spre deosebire de Spania, referendumurile sunt strict consultative si nu au pretentia de a provoca urmari politice imediate, dar este semnificativ ca in Venetia 98% dintre cei consultati, la o participare de peste 57%, s-au pronuntat in favoarea unei autonomii financiare largite.

In Lombardia, 95% dintre participantii la vot s-au pronuntat si ei pentru o autonomie fiscala mai mare, atata doar ca participarea a fost acolo mai scazuta, de numai 39%.

Cat conteaza banii

La fel ca in Catalonia, avem de a face cu cele mai bogate provincii ale tarii, care de ani de zile se plang ca duc in spinare zonele sarace ale sudului.

Prin urmare, chiar daca factorul economic nu este singurul care contribuie la exaltarea spiritului autonomist, el are un rol foarte important. Intr-o lume in care orice discurs politic contine obligatoriu termenul "prosperitate", este de inteles ca anumite comunitati par hotarate sa caute o mai mare prosperitate pe cont propriu.

S-a remarcat totusi, pe buna dreptate, ca diferenta mare de participare la vot dintre Venetia si Lombardia arata ca factorul economic nu este singurul care trebuie luat in calcul si ca aspectul identitar isi are rolul sau. Intr-adevar, si in Spania traditia catalana cantareste greu, dar ea pare mai curand sa ofere un plus de persuasiune factorului economic, conferindu-i o aura de idealitate.

Sa ne amintim protestele sindicale din Romania anilor '90, care ajunsesera la o tehnica interesanta de promovare publica: lista revendicarilor era de fiecare data extrem de stufoasa si incepea invariabil cu aspecte de idealitate pentru ca, la un moment dat, catre final, sa fie inserate doua-trei probleme de interes imediat si real.

Pesemne reactia publica convinsese sindicatele ca este mult mai bine sa defileze cu probleme de interes general, pentru a putea apoi sa strecoare si revendicarile proprii. Dar aceste reglaje persuasive nu sunt neaparat efectul unui efort constient, ci de cele mai multe ori apar de la sine.

Ceva asemanator se va fi produs si in Spania si Italia, acolo unde provinciile independentiste asociaza invariabil tema economica cu subiectele traditiei culturale locale.

Dar nu e greu totusi de vazut care este factorul cel mai puternic: venetienii platesc - pretind ei - 4.000 de euro pe an de cap de locuitor catre bugetul central, iar cei din Lobardia chiar 6.000 de euro pe an, ceea ce este PIB-ul pe cap de locuitor al Romaniei.

Daca intelegem bine problema, nu asistam astazi la balcanizarea Europei sau, cu alte cuvinte, la surescitarea nationalismelor locale, ci mai curand la atrofierea sentimentului de responsabilitate fata de natiunile constituite si fixate prin norme internationale in ultimul secol.

Pentru politica europeana, costatarea aceasta este de maxima importanta. Actorii unificarii europene au militat insistent in ultima jumatate de secol pentru eliminarea granitelor nationale, contribuind in mod hotarator la slabirea natiunii ca orizont politic, fapt care a favorizat, fireste, toate orientarile centrifuge, fie ca ele apareau sub forma unor autonomii locale fie sub aceea a dinamismului transfrontalier.

Prin urmare, autonomismul si migratia interna (in interiorul UE) sunt efecte directe ale integrationismului european, care a propus tuturor mai multa prosperitate intr-un decor largit.

Situatia din Romania

Caci, sa nu ne lasam inselati de aparente, si in Romania se petrece in esenta acelasi lucru, atata doar ca sub forme diferite.

Daca peste trei milioane de barbati si femei in puterea varstei (aproape jumatate din forta de munca activa) au emigrat in Occident este exact din acelasi motiv.

In Romania nu exista nicio provincie cu adevarat bogata care sa pretinda ca tine restul tarii pe umerii ei si, de aceea, nu avem evolutii identice. Judetele secuiesti, bunaoara, sunt printre cele mai sarace din tara, incat paralela nu are sens. Adevarata Catalonie a Romaniei este, de fapt, diaspora ei occidentala.

Ba, mai mult decat atat, Europa cu doua viteze sau modul in care vestul Europei cauta sa se replieze pe sine (vezi limitarea circulatiei fortei de munca) este, in ciuda aparentelor, un fenomen stimulat de motivatii identice cu cele ale autonomistilor din Spania si din Italia.

Repudierea lor la Bruxelles si in marile capitale europene a fost, de aceea, perceputa cu justificata uimire. De fapt, o Europa dominata de un materialism radical va fi pandita inevitabil de tot soiul de secesionisme, fatise sau bine disimulate.

Horatiu Pepine

Politicienii români care au fost țintiți de hackeri sprijiniți de Rusia. „Agresiunile se desfășoară împotriva demnitarilor vocali”
Politicienii români care au fost țintiți de hackeri sprijiniți de Rusia. „Agresiunile se desfășoară împotriva demnitarilor vocali”
Războiul hibrid dus de Rusia afectează și politicienii români. Mai multe grupuri de hackeri sprijiniți de Rusia, China și Iran au avut ca țintă în ultimii ani politicieni și oficiali...
Horia Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, renunță la funcție
Horia Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, renunță la funcție
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Horia Constantinescu, renunţă la funcţie după ce a devenit candidatul PSD la Primăria Constanţa. El precizează că...
#referendum Venetia, #referendum Lombardia, #referendum Catalonia , #tari Europa