2020 pentru UE - o lunga lista de provocari si o dilema esentiala

Finalul de an este intotdeauna ocazia perfecta pentru o privire retrospectiva, dar si pentru formularea planurilor de viitor.

Vazand starea Uniunii Europene si noianul de provocari care se contureaza, cred ca privirea inainte este mult mai importanta azi decat retrospectiva, aceasta cu atat mai mult cu cat Comisia Juncker, care tocmai a predat stafeta, a excelat mai degraba in amanari decat in solutii.

Trebuie sa fim, totusi, drepti si sa admitem ca multe dintre problemele cu care s-au infatisat Comisia si celelalte institutii ale UE au fost tergiversate din motive ce nu au tinut doar de acestea. Oricum, avem o lunga lista a provocarilor pentru anul 2020 si o dilema esentiala pe care UE trebuie sa o rezolve.

Brexit-ul se pare ca va avea loc la 31 ianuarie 2020. Vom trai si vom vedea! Daca va parasi UE, Marea Britanie va intra intr-o perioada de tranzitie ce va dura pana la sfarsitul anului 2020. In aceasta scurta perioada, negociatorii celor doua parti vor trebui sa ajunga la un acord cu privire la viitoarea relatie dintre Marea Britanie si UE.

Un timp extrem de scurt pentru o negociere atat de complicata care, pe langa comert, economie si investitii, trebuie sa dea raspuns si la problemele cooperarii in domenii strategice. Agenda anului 2020 va fi cu siguranta piperata si de problema unui posibil referendum in Scotia cu privire la iesirea din Regatul Unit si re-alaturarea la UE.

Bugetul multianual 2021-2027 al UE este departe de a fi stabilit. Presedintia rotativa finlandeza se incheie intr-un mod cat se poate de lipsit de glorie. Finlandezii au reusit sa antagonizeze majoritatea liderilor europeni printr-o propunere de buget inacceptabila.

Ramane de vazut daca micuta Croatie va fi mai inspirata in a obtine consens pe chestiunea banilor si a resurselor din care se vor finanta programele si proiectele europene pentru un intreg deceniu, intrucat deciziile bugetare ce se vor lua anul viitor vor marca dezvoltarea UE pentru o asemenea perioada.

Vorbim azi, aproape zilnic, despre o tema care in urma cu 2 sau 3 ani era aproape inexistenta pe agenda europeana. Pactul ecologic european - European Green Deal - prezentat zilele acestea de Ursula von der Leyen in numele Comisiei Europene, prevede nici mai mult nici mai putin decat ca pana in 2050 Europa va deveni primul continent climate neutral, adica va avea o economie cu un nivel zero absolut al emisiilor de gaze cu efect de sera.

Obiectivele sunt extrem de ambitioase, dar planeta, cu siguranta, are nevoie de asemenea tinte. Constatam ca Acordul de la Paris este departe de a fi sprijinit de marile economii poluatoare ale lumii, asa ca este cu adevarat necesar ca UE sa preia initiativa. Toate bune si frumoase, dar de unde vom lua banii pentru aceste obiective?

Suntem de acord cu totii ca in Europa avem nevoie de schimbare. Vorbim cu totii despre reforma, dar cum trebuie sa arate aceasta reforma? Ce trebuie sa schimbam si ce trebuie sa pastram?

Raspunsul la aceste intrebari va fi cautat in Conventia despre Viitorul Europei. Aceasta va demara la inceputul anului viitor si, conform planurilor, cel putin, va implica cetatenii, tinerii, regiunile, comunitatile, statele membre, pe toti europenii, daca se va putea, in cautarea raspunsului.

Este o cautare a sufletului Europei. Un examen crucial pe care trebuie sa-l trecem.

Provocarile sunt atat de multe incat am putea continua lista, dar mai important este sa vorbim despre dilema la care ma refeream la inceput. Este vorba despre fractura profunda dintre estul si vestul Europei.

Au trecut doar cateva saptamani de la aniversarea a 30 de ani de la caderea Zidului Berlinului. Evenimentul a fost sarbatorit dandu-i-se importanta cuvenita.

Caderea Zidului Berlinului a insemnat disparitia Cortinei de Fier si inceputul tranzitiei catre democratie in Europa Centrala si de Est. Azi, dupa 30 de ani, constatam, din pacate, ca in locul cortinei se adanceste o falie intre vestul si estul Europei.

In procesul de aderare la UE, statele din estul Europei s-au angajat sa preia legislatia si reglementarile UE si sa le aplice atat in spiritul, cat si in litera acestora. Dupa aderare, insa, ele au devenit componente ale unei noi UE.

Aceasta noua UE inseamna o noua realitate, iar prietenii nostri din Occident trebuie sa inteleaga ca noi nu ne-am angajat pentru vesnicie sa respectam reguli facute de ei. Regulile in noua UE le facem impreuna. Iar dreapta masura o vom gasi doar daca vom reveni la valorile pe care fondatorii le-au pus la temelia UE, inainte de toate egalitatea si respectul pentru demnitatea umana.

Reconcilierea dintre Est si Vest trebuie sa se bazeze pe sinceritate si pe un dialog real intre parteneri egali.

Iuliu Winkler este membru al Parlamentului European din partea UDMR, grupul parlamentar PPE, vicepresedinte al Comisiei pentru Comert International si membru supleant in Comisia pentru Dezvoltare Regionala din PE.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Replică tăioasă pentru Piedone. Nicușor Dan a ieșit la atac: "Asta e singura luptă care contează!"

Nicușor Dan este susținut la aceste alegeri de Dreapta Unită, formată din USR, FD și PMP. Edilul, care are de dus o luptă dificilă cu Cristian Popescu Piedone, a ieșit la atac, în cadrul...

Ludovic Orban, dezlănțuit: „Nu mi-e frică de voi, securiștilor!". Fostul premier a anunțat prima reformă a alianței FD+USR+PMP

Ludovic Orban face mare scandal din opoziție. Fostul premier, fost lider al PNL, se află într-un război continuu după ce Klaus Iohannis l-a trecut pe „linie moartă". Ludovic Orban este...