Economistii UniCredit Bank au anuntat, vineri, o prognoza mai pesimista in ceea ce priveste evolutia economiei Romaniei din acest an, comparativ cu cea prezentata in iulie, precum si cea mai pesimista estimare anuntata pana in prezent.
"Zgomotul politic mascheaza semnalele de alarma venite din economie. Cresterea economica incetineste, iar prognoza noastra de 3,7% pentru anul acesta si 3,3% in 2019 s-ar putea dovedi prea optimista. Majorarea extraordinara a stocurilor pe parcursul primei jumatati a anului 2018 - cand au fost responsabile pentru cea mai mare parte a cresterii - nu are o explicatie in economie si nu va mai putea fi repetata", se scrie in Raportul trimestrual al UniCredit Bank, transmis vineri.
In raportul din iulie, economistii de la UniCredit Bank estimau ca economia Romaniei va creste in acest an cu 3,9%, fata de anul trecut, iar pentru anul viitor estimau o crestere de 3,5%.
Noua prognoza de crestere economica a UniCredit este cea mai mica anuntata pana in prezent, anterior, cea mai redusa fiind considerata cea a Fondului Monetar International (FMI) . FMI a anuntat, la 9 octombrie, ca estimeaza pentru Romania o crestere economica de 4%, in acest an, sub prognoza de 5,1%, precum si o inflatie de 4,7% si un deficit de cont curent de 3,5% din PIB, potrivit raportului "World Economic Outlook".
"Mai mult, cresterea consumului privat va incetini, probabil, de la nivelurile actuale, deoarece spatiul pentru majorarea salariilor din sectorul public si ale pensiilor este foarte limitat. Concomitent cu decelerarea cererii interne, conditiile financiare se inaspresc.
Expansiunea fiscala care a condus la inflatie ridicata in 2018-2019 va mentine probabil dobanzile la niveluri inalte pe o perioada indelungata si, alaturi de masuri prudentiale mai restrictive ce vor fi introduse de BNR, va conduce la incetinirea cresterii creditului", au mai mentionat economistii de la UniCredit Bank.
Intr-adevar, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis, miercuri, ca, de la 1 ianuarie 2019, pentru creditele de consum si ipotecare, gradul de indatorare sa fie, din venitul net, de cel mult 40% pentru cele in lei si de 20% pentru cele in valuta, atat pentru cele accesate de la banci, cat si pentru cele de la IFN-uri. Exceptie face achizitionarea primei locuinte, care va avea o rata maxima de indatorare cu 5 puncte procentuale mai ridicata, respectiv 45%.
Astfel, de la 1 ianuarie 2019, la calcularea gradului de indatorare nu vor mai fi scazute din venitul net: cheltuielile de subzistenta; alte ajustari privind veniturile; ajustari de socuri privind cursul de schimb, rata dobanzii, venitul disponibil.
Cu toate acestea, rata lunara maxima va fi, in continuare, variabila de la o banca la alta, potrivit BNR. Noua regula va fi aplicata doar pentru creditele a caror procedura de acordare incepe dupa 1 ianuarie 2019, iar pentru refinantarile ce presupun acordarea unui credit suplimentar celui/celor existent (e) nu este valabila.
Reprezentantii Bancii Centrale mai arata ca, in prezent, gradul de indatorare la nivel individual, media pietei, este de 45% pentru creditele de consum si de 47% pentru cel ipotecar. Acest nivel va fi de 40% in ambele cazuri, la creditele in lei, si de 20% la cele in valuta, de la 1 ianuarie 2019, iar, pentru prima locuinta, va fi de 45%.
