Revolutia fiscala, o strategie de a cuceri si mentine puterea politica mizand ca oamenii nu inteleg ce se intampla - Interviu

Luni, 12 Februarie 2018, ora 07:55
11662 citiri
Revolutia fiscala, o strategie de a cuceri si mentine puterea politica mizand ca oamenii nu inteleg ce se intampla - Interviu
Foto: bogdanglavan.ro

Brambureala fiscala din ultimul an este efectul unei strategii politice populiste: promitem mariri de salarii, obtinem victoria si pe urma mai vedem, eventual marim salariile celor care ne intereseaza electoral, ciupind in schimb bani de la toti romanii, pentru ca se stie, oamenii nu fac legatura intre masurile luate de Guvern si costurile platite din propriul buzunar, explica Bogdan Glavan.

Revolutia fiscala dureaza de ceva vreme, iar masurile economice luate de guvernele PSD-ALDE au generat numeroase probleme si erori. Tragand linie, este momentul sa ne intrebam: De ce s-au intamplat toate astea? A fost vorba despre incompetenta, despre o "grea mostenire", au intervenit factori externi obiectivi? Cine e de vina pentru toate aceste balbaieli care cutremura economia?

Bogdan Glavan, profesor universitar de economie si director al Centrului de Economie Politica si Afaceri "Murray Rothbard" din cadrul Universitatii Romano-Americane (Bucuresti), spune ca este vorba despre o strategie politica simpla si veche de cand lumea.

"Promiti niste beneficii concentrate pe electoratul tau distribuind apoi costurile masurilor la maximum, inclusiv asupra electoratului tau (...) Iar miza intregii strategii este ca lumea nu o sa-si dea seama de ce se intampla. Si, din pacate, asa si e - lumea chiar nu isi da seama ce se intampla", explica Bogdan Glavan intr-un interviu acordat Ziare.com.

De ce am asistat in ultimul an la atatea masuri, declaratii si efecte contradictorii pe plan fiscal?

Totul tine de economie si de logica functionarii politicii, de stimulentele pe care le au politicienii la dispozitie.

Este clar ca in cazul de fata este vorba despre un grup de politicieni care a vrut sa castige alegerile oferind aceasta promisiune - marirea salariilor. Si acesti politicieni au castigat. A fost o strategie de marketing. O idee care sa ii ajute sa castige. Se intampla peste tot in lume. Insa, cand au ajuns la guvernare, au incercat sa puna in practica promisiunea facuta si s-au lovit de mai multe probleme.

Una ar fi hatisul foarte amplu al diferitelor sisteme de salarizare. De exemplu, in Politie e un sistem foarte vechi, cu alte radacini decat in domeniul administratiei, dar sunt foarte multe alte sisteme. Guvernantii si-au propus instituirea unei scari de salarizare (celebra scara de la 1 la 12), iar acest lucru suna simplu, dar a fost dificil de pus in aplicare pentru ca asta inseamna luarea unor masuri care, combinate, sa duca la reasezarea salariilor pe cele 12 paliere.

Numai ca veniturile unei persoane au multe justificari legislative - ca vorbim de sporuri, de indemnizatii, de salariu sau de alte lucruri - si asa s-a pierdut controlul. Nu s-au putut descurca si da, pot spune ca e vorba despre o incapacitate manageriala.

A doua problema cu care s-au confruntat este finantarea si mi se pare evident ca au incercat sa rezolve aceasta chestiune prin fel de fel de balbaieli si carpeli. De asta am avut, de exemplu, Legea mutarii contributiilor sociale (ceea ce reprezinta o recunoastere de facto implicita, niciodata explicita, ca ceea ce au promis in campanie nu se putea pune in practica), de asta am avut cresteri de taxe etc. Acesta a fost al doilea obstacol - finantarea.

A fost vorba si despre incompetenta, lipsa de profesionalism, daca ne uitam la numele si CV-urile celor care au initiat si implementat Revolutia Fiscala?

Nu vreau sa ma exprim transant despre competenta unei anumite persoane, dar sigur ca atunci cand un ministru ia o masura si ea nu duce acolo unde a tintit, ba chiar creeaza probleme incredibile (cum s-a intamplat in cazul celebrei Declaratii 600, dar nu numai), atunci e evident ca senzatia generala pe care o poti avea este aceea de incompetenta crasa.

Cu toate ca Guvernului i s-a atras atentia in repetate randuri (de catre experti, Consiliul Legislativ, Consiliul Investitorilor Straini, sindicate etc) ca anumite lucruri nu sunt deloc in regula si ca vor aparea probleme, Guvernul a mers mai departe. De ce?

Dupa cum v-am mai spus, acest lucru nu poate fi inteles altfel decat ca o strategie politica. Nu este vorba despre ideea de buna guvernare, de crestere a bunastarii romanilor, nu este o politica in acest sens. Nu!

Eu am spus de mai multe ori ca esenta in acest caz este ca statul nu poate sa creasca salariile, asa ca intre promisiunea care s-a facut in campanie si realitate e o uriasa contradictie. Trebuie sa intelegem ca statul nu poate decat sa ia de undeva si sa redistribuie. Nu ai cum sa intelegi masura asta altfel decat ca o strategie electorala, o strategie de a cuceri si mentine puterea politica.

Chiar si prin minciuna?

Da, pentru ca, din pacate, trebuie sa ne raportam la mentalitatea publicului. De ce au facut ei asta? Pentru ca merge, pentru ca "se vinde". Lumea "cumpara" asemenea promisiuni. Si daca lumea crede o asemenea bazaconie, o folosesti.

Dar alegatorul pacalit in campanie nu se trezeste la un moment dat la realitate, nu va vedea ca ii scade venitul, ca preturile cresc, ca plateste taxe mai mari? Nu ii va sanctiona pe cei care l-au mintit?

Intrebarea e foarte grea, imi aduce aminte o intrebare similara: de ce nu invatam nimic din trecut? Uite, ca nu invatam. Oamenii nu fac legatura intre cauza si efect. Oamenii nu fac legatura intre inflatie sau cresterea dobanzilor, pe care o vedem in prezent, si masurile Guvernului. Nu fac aceasta legatura. Asa cum nu au facut nici in 2008-2009 legatura intre cresterea pensiilor foarte puternica si impactul bugetar sau deficitul urias din 2010, care a atras scaderea salariilor. Oamenii nu fac legatura si atunci "merge" ce va spuneam mai sus.

Politicienii mizeaza pe faptul ca, desi efectele neplacute ale acestor promisiuni vor aparea si chiar daca ele nu vor putea fi puse in practica asa cum s-a lasat impresia, totusi lumea nu va intelege. Si la ciclul electoral urmator va vota pe baza altor promisiuni, cine stie ce mai descopera ei pana atunci.

Istoria arata ca, intr-adevar, se valideaza aceasta optica, din pacate.

Au existat cumva in ultimele luni anumite influente economice din exterior care sa justifice brambureala asta fiscala? Pot spune actualii guvernanti ca toate masurile au fost gandite corect, dar s-a intamplat ceva pe plan extern care i-a impiedicat sa le puna in aplicare asa cum erau ele stabilite?

Absolut deloc. Nici vorba, din contra. Am fost si suntem intr-un context global favorabil, cu dobanzi extrem de mici, cu costuri de finantare a statului foarte mici, la minim istoric. Prin urmare, suntem intr-un mediu care a oferit conditii maxime pentru populism.

Daca am fi fost intr-un mediu mai constrangator, poate nu am fi avut asa ceva. Insa mediul economic este acum foarte generos cu populistii. Accesul la bani este foarte facil, la fel ca in 2007-2008. Deci nu, nu se poate spune ca, daca nu s-au putut da cresterile salariale promise sau ca daca au aparut efecte contrare, e din cauza altcuiva sau pentru ca s-a suprapus nu stiu ce alt eveniment international negativ. Nu, nu s-a intamplat asta.

Fenomenele pe care le observam noi in Romania in ultimul an si care vor continua se vor accelera (cresterea dobanzilor, cresterea preturilor, chiar deprecierea leului) sunt consecinta directa a masurilor luate de Guvern, care au destabilizat finantele publice, au crescut nevoia de imprumuturi a statului, au injectat bani foarte multi pe piata si au dus la pierderea puterii de cumparare.

Prin urmare, nu vorbim despre chestii intamplatoare sau cauzate de cine stie ce alta tara sau corporatie, sunt exact consecintele politicii Guvernului.

Practic, daca vreti sa rezum totul, as spune ca strategia politica despre care vorbeam mai devreme consta in: Trebuie sa promiti niste beneficii concentrate pe electoratul tau distribuind apoi costurile masurilor la maximum, inclusiv asupra electoratului tau, mizand pe faptul ca oamenii nu se vor prinde ce faci.

Cum se procedeaza: Cati bugetari avem in Romania? 1,1 milioane. Nu le maresti salariile tuturor, dar unora le maresti putin, altora mai mult, la altii foarte mult. Mai si angajezi cateva zeci de mii (despre care nu spui nimic!) si le maresti si lor salariile foarte mult. Prin urmare, e o chestiune neuniforma, in ciuda a ceea ce s-a tot trambitat.

Sa nu uitam: cheltuielile de personal ale statului au crescut cu 20%. Chiar daca noi acum discutam despre esecul Guvernului de a se tine de promisiunile facute (unora le scad, altora trebuie sa li le carpeasca etc), cert este ca aceste cheltuieli de personal au crescut anul trecut si vor continua sa creasca si anul acesta. Deci s-au dat foarte multi bani pe salarii! Ca nu s-au dat celor care sperau sa ii primeasca, asta e partea a doua...

Si cine plateste? Costurile au fost achitate de toti cei care traim in tara asta, 19 milioane. Toti platim, de asemenea - unii mai mult, altii mai putin. Platim prin preturi mai mari, platim si noi din sectorul privat, si bugetarii cu lefurile marite acesti 3% taxa la fiecare cumparatura. Dobanzi - cei care au credite la banca platesc prin rate mai mari (e vorba de cresteri foarte puternice, rata bancara a crescut in ultimul an considerabil). Devalorizarea leului, la fel, cresterea pretului la combustibil, la fel. Toata lumea plateste cate putin sau un pic mai mult pentru a se pune in practica aceasta politica.

Iar miza intregii strategii este ca lumea nu o sa-si dea seama de ce se intampla. Si, din pacate, asa si e - lumea chiar nu isi da seama ce se intampla.

Ce spun eu acum nu e ceva original, e cunoscut din stiinta economica. Politica asa functioneaza - concentreaza beneficiile si distribuie costurile.

Si cum se iese dintr-o guvernare de acest fel, cum se poate ajunge la o guvernare responsabila, cu investitii, spitale sigure, educatie de calitate etc? E nevoie de o alta criza care sa ne zguduie si sa ne trezeasca la realitate?

Este foarte greu de raspuns. Cred ca e mai simplu sa va spun ce cred eu ca va urma. Eu cred ca va urma o continuare a derapajului bugetar, o crestere a datoriei publice, continuarea cresterii preturilor si noi cresteri de taxe.

Apropo de taxe - aici a fost alt joc al camuflarii. Au spus "vom creste salariile si nu vom creste taxele", ca sa se dea impresia ca nu e vorba despre "cu o mana va dam si cu alta va luam", pentru ca omul nu e chiar atat de prost, el e atent si daca ii iei, nu numai daca ii dai. Din pacate, atentia lui e foarte scurta, intr-un orizont foarte mic. Si atunci nu au crescut taxele la modul general, dar s-a revenit la supraacciza la carburanti, s-au marit niste contributii sociale la contractele part-time, s-a ciupit de ici, de colo etc.

Asta e tactica: Sa ciupesti de la foarte multa lume cate putin, ca sa nu se simta, si tu sa iti pui planul in aplicare.

Si in noul program de guvernare se spune "nu vom creste taxele!", dar se trece cu vederea faptul ca taxa de mediu a fost eliminata si toata lumea vrea sa fie reintrodusa. Aceea nu-i o taxa?

Sa va mai dau un exemplu interesant, despre care nu s-a vorbit deloc. Foarte multe firme din Romania au capitaluri negative, adica datorii mai mari decat activele, si cineva, nu foarte intelept, considera ca acest lucru reprezinta o forma de evaziune fiscala. Si atunci, in programul de guvernare exista intentia ca Guvernul sa ia masuri prin care sa reduca acest fenomen. Adica sa oblige firmele sa se capitalizeze, altfel le lichideaza. Or, asta ce inseamna? Inseamna ca actionarii acelor firme trebuie sa vina cu bani de acasa pentru ca sa nu mai aiba, contabil, capital negativ.

Cu alte cuvinte ei, de fapt, il obliga pe cetatean sa plateasca suplimentar. Este o povara fiscala mascata.

Asemenea lucruri nu sunt foarte vizibile, altele sunt. Asta e scopul - sa ciupesti de la toti cate ceva.

Ce se poate face, cum se poate rezolva situatia? In opinia mea, nu se poate decat prin cresterea gradului de educatie economica. E primul pas, nu singurul. Nu doar educatia va rezolva problema, dar e primul pas, ingrozitor de greu de facut. Dar macar sa incercam.

De aceea, eu prefer sa subliniez si sa repet lucruri principiale, pe care fiecare ar trebui sa le inteleaga. Si cand se duce seara la culcare sa se culce cu o idee. Ideea de azi ar fi: statul nu poate mari salariile, pentru ca asta e o iluzie. Ce poate face statul este sa ia de la X si sa ii dea lui Y. Si, atunci, tu ca cetatean trebuie sa te gandesti: Omul asta imi promite ca imi mareste salariul, dar cine pierde? Cine va plati? Nu are cum sa nu ma intereseze aceasta intrebare, pentru ca, poate, cel care va plati sunt tot eu.

Planul ONU pentru schimbările climatice nu include reducerea consumului de carne. Sunt ignorate și proteinele vegetale
Planul ONU pentru schimbările climatice nu include reducerea consumului de carne. Sunt ignorate și proteinele vegetale
Omisia mențiunilor cu privire la reducerea consumului de carne din planul ONU pentru luptă împotriva schimbărilor climatice a atras critici din partea experților. Raportul ONU nu aduce în...
Alimentul pentru care prețurile s-au dublat de la începutul anului: ”E foarte dificil de prezis ce se va întâmpla cu piața”
Alimentul pentru care prețurile s-au dublat de la începutul anului: ”E foarte dificil de prezis ce se va întâmpla cu piața”
Cotaţiile futures la cacao s-au dublat în mai puţin de trei luni, ceea ce va majora costurile dulciurilor pentru consumatori şi îi va trimite pe producătorii de ciocolată să caute materie...
#revolutie fiscala strategie politica, #masuri fiscale guvern PSD , #analiza economica