In doi ani, statul n-a recuperat niciun sfant din cei peste 500 de milioane de euro pierduti in contractul cu Bechtel

Ministerul Finantelor a constatat, acum doi ani, ca Romania a pierdut peste 500 de milioane de euro din cauza deciziilor paguboase luate de mai multi directori ai Companiei de Autostrazi in relatie cu firma americana Bechtel, care ar fi trebuit sa construiasca Autostrada Transilvania.

Desi Finantele au cerut inca din 2016 ca directorii sa plateasca integral pierderile suferite de bugetul de stat, deocamdata nu s-a recuperat niciun leu.

Nici pana astazi nu e foarte clar cum au ajuns americanii de la compania Bechtel sa faca afaceri cu statul roman. Tot ce stim este ca, in 2003, Guvernul Nastase le-a oferit acestora pe tava un mare proiect de infrastructura: constructia Autostrazii Transilvania. Aceasta urma sa se intinda pe 415 kilometri, de la Brasov pana in comuna bihoreana Bors, la granita Romaniei cu Ungaria.

Decizia lui Nastase. 2,2 miliarde de euro pentru o autostrada

Desi in mod normal constructorul unui astfel de drum ar fi trebuit ales prin licitatie, Cabinetul lui Adrian Nastase a dat, pe 18 decembrie 2003, o hotarare de guvern prin care a obligat Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) sa lucreze doar cu Bechtel.

Constructorul american urma sa primeasca 5,4 milioane de euro pe kilometru de autostrada.

Reprezentantii Ministerului Transporturilor de la acea vreme sustineau ca pretul e unul deosebit de avantajos pentru Romania, in conditiile in care americanii au acceptat cu greu sa lucreze atat de ieftin. Nu de aceeasi parere a fost atunci Fondul Monetar International (FMI), care a informat Guvernului Romaniei ca pretul per kilometru e exagerat si ca tara noastra risca sa nu isi permita sa cheltuiasca peste 2,2 miliarde de euro pe constructia unei singure autostrazi.

Asa cum era si de asteptat, nimeni n-a tinut cont de avertizarile economistilor. In plus, timpul a dovedit ca, intr-adevar, Romania ar fi scapat ieftin daca autostrada s-ar fi construit la timp si ar fi costat doar atat.

In 2004, insa, romanii nu se asteptau la probleme si chiar sperau ca vor avea cat de repede autostrada intre Brasov si Bors. Americanii pareau si ei pregatiti sa construiasca repede si bine, la fel ca in Occident.

Vine Tariceanu. Si pretul s-a dublat

Din pacate, la un an de la inaugurarea santierului autostrazii, lucrarile s-au oprit. Se schimbase Guvernul, iar noul premier, Calin Popescu Tariceanu, nu mai era multumit de contractul cu Bechtel. S-au modificat clauze, s-au schimbat finantari, iar americanii au fost, initial, nemultumiti. Pana la urma, insa, au acceptat sa se reapuce de treaba.

Era clar, totusi, ca noua Putere nu mai vedea contractul cu ochi buni, avand propriile planuri in materie de constructie de autostrazi.

Atat premierul Tariceanu, cat si presedintele Traian Basescu sustineau dezvoltarea unor culoare paneuropene si apreciau ca Autostrada Transilvania construita de Bechtel era paguboasa.

S-au facut declaratii politice cu privire la sistarea finantarii proiectului, dar banii de la buget au continuat totusi sa curga in buzunarele americanilor. Astfel, in urma unor rectificari bugetare, constructorul de peste Ocean a primit inca 350 de milioane de euro.

In 2006, contractul a fost modificat din nou, iar in 2007 firma de consultanta EGIS Scetaroute care lucra pentru CNADNR a constatat ca pretul de constructie al autostrazii crescuse cu nu mai putin de 2 miliarde de euro. Practic, aproape ca se dublase.

In plus, consultantul a stabilit atunci ca Bechtel facuse lucrari de slaba calitate si ca pe mai bine de 30 de kilometri drumul era deja afectat de alunecari de teren.

Lupta pe bani continua

Au urmat alte si alte modificari ale contractului girate de ministrii Transporturilor, iar lupta pentru bani a constructorului american cu statul roman a continuat. Din pacate, in ciuda faptului ca mai devreme sau mai tarziu statul facea plati, lucrarile la autostrada nu mergeau deloc asa cum ar fi fost de asteptat.

Abia in 2010 au reusit americanii sa finalizeze o sectiune de drum lunga de 52 de kilometri, intre Campia Turzii si Gilau. Pana in 2013 se mai finalizasera pe jumatate si lucrarile la inca 64 de kilometri de sosea. Dar cu toate ca nici macar o cincime din lucrari nu erau gata, statul platise deja aproape 68% din pretul total, care fusese stabilit in 2003.

Victor Ponta rupe contractul

In 2013, contractul cu Bechtel a fost reziliat. Victor Ponta, la acea data premier, a precizat ca de reziliere s-a ocupat Dan Sova, pe atunci ministru al Marilor Proiecte de Infrastructura. Sova sustinea ca originalul contractului cu Bechtel, incheiat in 2003, se pierduse intre timp, asa ca a folosit in procesul de reziliere o copie legalizata a respectivului document.

E greu de inteles cum, dintre toate documentele din minister, se pierduse tocmai acela care statea la baza intregii afaceri care s-a dovedit atat de costisitoate pentru Romania...

Cat a pierdut Romania si cine plateste?

In 2016, in urma unui control, Ministerul Finantelor a stabilit ca mai multi directori CNADNR - actuala Companie Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) - au luat decizii paguboase in ceea ce priveste contractul cu Bechtel.

Ca o consecinta directa a respectivelor decizii, bugetul de stat fusese prejudiciat cu mai bine de 500 de milioane de euro, iar Finantele solicitau Consiliului de Administratie si Adunarii Generale a Asociatilor Companiei sa recupereze banii si sa-i dea inapoi la stat.

Spre exemplu, in Dispozitia Obligatorie nr. 233269 din 13.12.2016, se arata ca in niciun moment Compania de Autostrazi "nu a demarat si nu a derulat o procedura de negociere cu Bechtel International Inc., fapt care a dus la (...) inscrierea in contractul incheiat a unor clauze paguboase pentru statul roman, concretizate in prejudicii majore aduse bugetului de stat". Printre acestea s-a numarat plata catre Bechtel a 70 de milioane de euro cu titlu de avans si cheltuieli de mobilizare, desi potrivit contractului initial suma n-ar fi trebuit sa depaseasca 30 de milioane de euro.

In plus, "Compania avea ca obligatie recuperarea sumelor platite ca avans antreprenorului, cu perceperea majorarilor de intarziere (...) Compania nu a recuperat avansul de 40.000.000 euro si nu a calculat majorari de intarziere", se mai arata in documentul citat.

In concluzie, Finantele sustin ca bugetul de stat a fost prejudiciat cu peste 273 de milioane de euro in perioada 2003-2016. Alte modificari ulterioare ale contractului au dus la prejudicierea statului roman cu inca 300 milioane de euro.

Toti acesti bani, potrivit Finantelor, ar fi trebuit recuperati de la directorii care au luat deciziile paguboase.

CNAIR lupta sa obtina in instanta anularea dispozitiei Finantelor

Modul in care statul roman a administrat contractul cu Bechtel este cercetat de DNA. In aceste conditii, CNAIR a cerut in instanta suspendarea dispozitiei prin care Ministerul Finantelor solicita recuperarea celor peste 500 de milioane de euro de la persoanele responsabile de prejudicierea bugetului de stat, pana la solutionarea cauzei penale.

Ziare.com a cerut in scris CNAIR sa explice de ce a procedat in acest fel. Iata ce a raspuns compania:

"Va comunicam ca potrivit prevederilor legale si a principiilor de drept roman, penalul tine in loc si are prioritate fata de controlul civil si administrativ".

CNAIR nu isi exprima punctul de vedere nici privind cunatumul prejudiciului si nici eventuala vinovatie a directorilor acuzati ca ar fi pagubit bugetul de stat, intrucat "instanta judecatoreasca este singurul for abilitat de lege sa stabileasca vinovatii si recuperarea prejudiciilor de la acestia", se arata intr-un raspuns al institutiei remis la solicitarea Ziare.com.

Potrivit hotararii Curtii de Apel Bucuresti din data de 1.03.2017, CNAIR a si obtinut suspendarea, dar Ministerul Finantelor a atacat decizia la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ). La termenul din 29.03.2018, ICCJ a dispus comunicarea raportului catre parti, deci a dat CNAIR drept de aparare in cauza.

Alte informatii cu privire la situatii CNAIR nu ofera, sustinand ca nu sunt de interes public.

"Potrivit art. 12 alin. 1 lit. e) si f) se excepteza liberul acces la informatii privind anchetele penale si procedurile judiciare, iar potrivit art. 7 din legea nr. 477/2004 salariatilor contractuali din cadrul entitatilor publice le este interzis sa faca aprecieri in legatura cu litigiile aflate in curs de solutionare", se mai arata in raspunsul remis de CNAIR.

Directorul CNAIR care a semnat contractul cu Bechtel: Nu ma simt vinovat

Director al CNADNR in 2003, Mihai Basulescu a fost cel care a semnat contractul cu Bechtel. Acum lucreaza la CNAIR, unde ocupa inca o functie importanta. Acesta a declarat pentru Ziare.com ca se considera nevinovat si ca, in forma din 2003, contractul cu Bechtel era avantajos pentru Romania.

"In 2003, eu am semnat un contract care era bazat pe finantare din credite. Iar aceasta insemna, conform legislatiei romanesti, ca avansul se recupereaza potrivit clauzelor contractuale.

In 2006, vine altcineva si renegociaza contractul, renunta la finantare din credite si il trece pe buget, unde sunt alte reguli. In acest caz, avansul trebuia recuperat pana la sfarsitul anului. Daca se daduse un avans si intre timp s-au schimbat regulile jocului, de ce ma acuzi pe mine? In ceea ce ma priveste pe mine, eu am fost la Parchet, in 2006, si am primit Neinceperea Urmaririi Penale (NUP).

O companie independenta platita de UE a spus ca, din punct de vedere al preturilor, erau preturile care se practicau in Europa sau chiar mai mici. Ca dupa 2006, cand a fost renegociat, s-au intamplat niste lucruri, sa raspunda oamenii aceia. Niciun membru al companiei n-a semnat negocierea din 2006. Doar ministerul (Transporturilor - n.red.) a semnat. Sunt niste lucruri care nu au fost facute corect la negocierea respectiva si au schimbat sensul primului contract. Practic e alt contract. In acest caz, nu stiu de ce ar mai fi vina mea.

Acel Corp de Control de la Finante trebuia sa imi ceara si mie un punct de vedere. Eu am aflat de treaba asta de prin ziare. Nu-i normal. A aparut totul in presa si acum te chinui sa demonstrezi ca ala care te acuza n-are dreptate", ne-a declarat Mihai Basulescu.

In timpul derularii contractului cu Bechtel, ministri ai Transporturilor au fost: Miron Mitrea, Gheorghe Dobre, Radu Berceanu, Anca Boagiu, Anxandru Nazare, Ovidiu Silaghi, Relu Fenechiu si Victor Ponta (interimar).

Astazi, dupa 15 ani de la semnarea contractului cu Bechtel si dupa ce la conducerea Ministerului Transporturilor s-au mai perindat inca opt ministri (al noualea, Lucian Sova fiind acum in functie), Romania inca incearca sa construiasca Autostrada Transilvania.

Sa speram doar ca nu va mai dura inca 15 ani si ca banii publici vor fi utilizati cu mai mult folos.

Pierderile financiare uriașe pe care le suportă România pentru că nu face parte din Schengen terestru. „Trebuia să aderăm la 10 ani după intrarea în UE”

După eliminarea controalelor vamale aeriene și maritime cu Spațiul Schengen pentru România, la 31 martie 2024, a revenit în discuție subiectul pierderilor enorme suferite de transportatori,...

Ce este RAM Plus, funcția disponibilă pentru utilizatorii Android

Tehnologia de suplimentare a memoriei RAM, cunoscută sub numele de RAM Plus la telefoanele Samsung și RAM Boost pentru alte dispozitive cu sistem Android, este promovată ca o soluție...