Ziare.com
Actual Politic Business Sport Life 
Economie > productie
<>40 / 40 stiri
A   A   A

Cultiva de 13 ani catina bio si a fost curtat si de elvetieni: Nu m-am imbogatit, dar oamenii se bucura de produsele mele (Video)

Cultiva de 13 ani catina bio si a fost curtat si de elvetieni: Nu m-am imbogatit, dar oamenii se bucura de produsele mele (Video)
Foto: Ziare.com
Nemultumit ca nu prea gasea alimentele sanatoase in comert, un intreprinzator din Prahova a hotarat, in urma cu 13 ani, sa le produca singur, in regim bio. Nici macar nu banuia atunci cat de greu urma sa ii fie, dar nici cat de multa satisfactie avea sa ii aduca acest tip de agricultura.

Desi comertul cu materiale de constructii ii ocupa deja aproape tot timpul, Ion Petre a decis, in anul 2006, la varsta de 35 de ani, sa se apuce si de agricultura. Avea niste pamant mostenit de la tata, in comuna Brazi din judetul Prahova. In plus - mult mai important - Ion Petre tocmai isi stabilise un tel clar pe care voia sa-l atinga, lucrandu-si campul.

"Inainte sa fiu producator, am fost doar simplu consumator, la fel cum sunt cei mai multi dintre oameni. Si asa - simplu consumator fiind - ma nemultumea sa gasesc in comert mai mult alimente care, desi scumpe, erau de o calitate indoielnica. Mi-am spus atunci ca merita si romanul sa gaseasca pe raft un produs sanatos, pe care sa-l consume cu incredere.
M-am documentat mult, m-am gandit si, pana la urma, am decis sa cultiv catina. M-au impresionat proprietatile plantei si ale produselor care se pot obtine din ea. Nici nu stiam pe atunci ce inseamna agricultura ecologica. Stiam doar ca vreau sa fac produse sanatoase, fara chimicale, pe care atat familia mea, cat si toti ceilalti oameni care urmau sa cumpere de la noi sa le consume cu folos"
, isi aminteste Ion Petre.

Primii 3 ani au adus munca, drumuri si cheltuieli

De la gand la fapta n-a fost decat un pas. Intreprizatorul s-a dus la Statiunea de Cercetare de la Bacau, de unde a cumparat de vreo 10.000 de lei butasi de catina pentru un hectar de plantatie. Apoi, in plin an secetos - in care pamantul, de altfel deosebit de fertil, crapa si se sfarama - a plantat butasii, exact asa cum ii indicasera specialistii de la statiune.
In consecinta, cu toata uscaciunea solului, butasii s-au prins, au inceput sa creasca si s-au transformat, curand, in tufe luxuriante si tepoase. Ion Petre a cosit in jurul acestor tufe, ori de cate ori a fost nevoie, ca sa nu le lase prada buruienilor. In plus, din timp in timp, a scurtat crengile pline de tepi.

Uneori, a reusit sa faca totul singur sau impreuna cu familia. Alteori a fost nevoit sa plateasca oameni care sa-i munceasca la catina.

De cum a aflat ca Ion Petre cultiva catina curata, fara erbicide, pesticide si fungicide, un specialist in agricultura de la Bacau l-a sfatuit sa isi certifice plantatia in regim bio. Asta, doar asa, ca sa aiba si viitorii clienti garantia ca aceasta catina produsa la Brazi este, intr-adevar, obtinuta fara tratamente neprietenoase cu mediul si cu sanatatea omului.
Constient ca oricum in primii trei ani plantatia nu-i va aduce niciun venit, ci doar cheltuieli (catina rodeste abia in al patrulea an de la plantare - n.red.), Ion Petre a decis sa mai scoata din buzunar inca vreo cateva mii de lei pe an si a certificat-o, cu ajutorul societatii Austria Bio Garantie.

Usor nu i-a fost fermierului, din cauza ca, pentru a obtine documentele necesare certificarii, a fost obligat sa bata la usile multor functionari plictisiti.

La un moment, ajuns la capatul rabdarii de refuzurile statului de a-l ajuta, Ion Petre isi aminteste ca a intrat cu drujba pe plantatia de catina, decis sa o taie din radacina, numai sa scape odata de toate drumurile, sicanele si problemele! Dar n-a taiat-o, ci a continuat sa se lupte pana si-a obtinut certificarea.
Decat sa vindem fructele abia recoltate, mai bine sa le facem suc, ulei si pudra de catina

In cele din urma, din al patrulea an de la plantare, catina de la Brazi, prospat certificata ecologic, a inceput sa si rodeasca. La inceput mai putin, apoi abundent. Tunse corect, tufele tepoase s-au transformat in arbusti de inaltime medie, ale caror crengi se umplu cu boabe de catina care se parguiesc si capata o culoare portocalie, in prag de toamna.

Pentru Ion Petre, intrarea livezii pe rod n-a insemnat sfarsitul muncilor agricole si al cheltuielilor, ci dimpotriva. Iarba trebuie in continuare cosita des. Coroanele arbustilor tot trebuie toaletate periodic. Si, in plus, a inceput cea mai grea munca dintre toate: recoltatul boabelor.
Din cauza ca fiecare creanga are tepi mari, fructele nu se strang deloc usor. In consecinta, culegatorii n-au alta solutie decat sa taie cu foarfeca fiecare crenguta, sa o congeleze rapid si apoi sa scuture boabele de pe ea. Pare usor, dar nu e. Exista si utilaje de recoltat, dar sunt atat de scumpe, incat fermierul prahovean nu si le-a permis.

Pe plantatia lui Ion Petre, culesul dureaza cam doua luni. Si asta, doar pentru ca, de fapt, se recolteaza doar de pe jumatate de hectar. Motivul: arbustul de catina de pe care s-au recoltat fructele nu mai rodeste in anul urmator. De aceea, Ion Petre si-a impartit livada in jumatati, pe care le recolteaza alternativ. Iar procedand astfel, are siguranta ca va recolta, in fiecare toamna, vreo 2 tone de catina.
Inca din primul an in care livada i-a intrat pe rod, Ion Petre si-a dat seama ca cei cativa lei pe care-i putea cere pe kilogramul de catina nu-i erau suficienti nici macar pentru a plati oamenii care veneau la cules. Asa ca si-a cumparat, pe datorie, cu circa 35.000 de euro, cateva utilaje - printre care un uscator profesional si o presa - care sa-i permita sa proceseze catina.

Drept urmare, in loc sa dea boabele congelate cu 6-7 lei kilogramul, a inceput sa produca si sa vanda, la preturi mult mai bune, suc din catina obtinut prin presare la rece si amestecat cu miere de albine (si aceasta certificata bio) . Apoi, a inceput sa vanda ulei de catina, pudra de catina (care se foloseste atat in cofetarie, cat si pentru tratamente cosmetice), dar si catina deshidratata.
A obtinut mai multi bani decat ar fi putut incasa vreodata vanzand boabele de catina. Dar tot nu s-a imbogatit.

"Nu mi-am amortizat inca investitia. Dar, fiind o afacere de familie, am preferat, uneori, sa nu mai fac toate calculele. Sigur, nu-i vreun motiv sa ne plangem. V-o spun doar ca sa stiti ca fermierii care povestesc prin presa ca s-au imbogatit din catina mint de fapt. E o cultura frumoasa. Eu ma linistesc aici, pe plantatia asta. Si produsele se pot vinde la un pret decent, corect. Dar nu te imbogatesti din asta.

Eu, spre exemplu, mi-am propus sa obtin, de pe plantatia asta de un hectar, o pensie. Cine stie daca statul le va mai plati pensii oamenilor care au acum varsta mea (48 de ani - n.red.)? Asa ca am zis: poate pensia mea va fi platita de catina asta. In plus, vreau sa ii pot lasa fiicei mele o ferma bio pe care sa o dezvolte cum va dori"
, spune Ion Petre.


In plus, Ion Petre si-a atins deja telul care l-a determinat sa se apuce de agricultura: a reusit deja sa livreze catre clienti - incepand de la persoane fizice pana la supermarketuri - produse sanatoase, pentru a caror calitate poate garanta. Si nici nu se poate gandi la o satisfactie profesionala mai mare decat aceea de a primi telefone de multimire de la clientii care s-au bucurat de produsele din catina cumparate de la Brazi!

"Cheltuielile mele cu ferma continua, an de an. Organismul de certificare ne verifica in continuare. Iar asta costa. Autoritatile sanitar-veterinare verifica periodic conditiile in care procesam catina. Iar acele controale au un pret pe care tot noi il platim. Producem doar la comanda - a clientului mic sau a magazinelor - tocmai ca sa ne optimizam cheltuielile.
Dar asta nu inseamna ca producem doar cu gandul la bani... Si asta e - dupa parerea mea - o garantie ca incercam sa facem treaba cat de bine putem"
, mai spune fermierul prahovean.

Elvetienii, impresionati de calitatea catinei de la Brazi

In cadrul unui program international de pregatire, Ion Petre a avut ocazia sa isi expuna produsele din catina in Germania, Dubai si China. Mai mult chiar, niste elvetieni care i-au vizitat plantatia i-au explicat cum sa procedeze ca sa vanda suc de catina in Tara Cantoanelor. Dar fermierul prahovean nu s-a grabit sa accepte.

"Elvetienii nu accepta usor importuri. Ca sa vand acolo, ar fi trebuit sa ma asociez cu elvetienii, sa deschid o firma in care ei sa fie majoritari, sa duc fructele in tara lor si sa produc acolo sucul. Abia asa l-ar fi acceptat. Daca ar fi fost rentabil pentru mine? M-am intrebat si eu de cateva ori, dar n-am facut niciun calcul.
Nu refuz sa export. Cu toate astea, dorinta mea - cea cu care am pornit, de fapt - este sa imi vand produsele in tara, ca sa se bucure de ele, in primul rand, romanii"
, spune Ion Petre.



Una peste alta, fermierul e convins ca - indiferent daca cineva ii face sau nu reclama - produselor sale din catina li se va duce vestea, iar romanii vor ajunge, mai devreme sau mai tarziu, sa le caute singuri.

Ion Petre vrea sa-i uneasca pe fermierii hotarati sa puna mancare sanatoasa pe mesele romanilor

In incercarea de a le arata oamenilor ca si la noi in tara se pot produce, fara compromisuri, alimente sanatoase, Ion Petre a pus bazele unei asociatii numite Proecologic Sistem.

In aceasta asociatie se pot inscrie toti producatorii si procesatorii bio care pun mai mare pret pe calitatea produselor livrate decat pe cuantumul profitului obtinut din agricultura.
Momentan, asociatia are 27 de membri, care livreaza produse bio diverse, de la sucuri si ceaiuri pana la dulceturi si zacusca.



Speranta lui Ion Petre este ca, asociindu-se, fermierilor bio din Romania le va fi mai usor sa le arate tuturor romanilor cu cate munca si cheltuiala se obtin alimentele bio romanesti autentice si de ce acestea merita puse pe masa.
Facebook ShareTweet
 Vineri, 12 Iulie 2019, ora 07:36
 Sursa:Ziare.com
 Autor:Gabriel Kolbay

 Articol citit de 8235 ori

Citeste si: