Alarma care nu trezeste pe nimeni: Avem cele mai mici venituri ca pondere in PIB din UE

Miercuri, 19 Septembrie 2018, ora 08:43
3901 citiri
Alarma care nu trezeste pe nimeni: Avem cele mai mici venituri ca pondere in PIB din UE
Foto: Arhiva Ziare.com

Romania a fost anul trecut tara din UE cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB (30,5%), cu exceptia Irlandei (care a fost intr-o situatie speciala prin supraevaluarea PIB).

Potrivit datelor publicate de Eurostat, ne plasam la o distanta semnificativa in acest top ad-hoc de urmatoarele tari, Lituania (33,8%) si Bulgaria (36,1%).

De altfel, daca am fi avut valori similare cu acestea ale intrarilor de bani la buget, nu am mai fi avut probleme cu indeplinirea criteriului de deficit bugetar de maxim trei procente din PIB.

Dupa o serie de scaderi ale veniturilor demarata in 2015, de-abia in acest an ar trebui sa consemnam o oarecare revenire a acestui indicator (296,3 miliarde lei la un PIB prognozat la 945 miliarde lei, adica un procentaj de 31,3%, conform celei mai recente rectificari bugetare).

In treacat fie spus, seria statistica din perioada 2007 - 2009 seamana la nivelul ponderii veniturilor in PIB cu cea din intervalul 2015 - 2017 si a condus la acelasi minim local situat de putin peste pragul critic de 30%. Valoare care arata un stat fara mijloace solide, care sa-i permita acoperirea angajamentelor luate in plan social si pentru investitii absolut necesare in infrastructura.

Irlanda s-a situat sistematic undeva la 33% -34% din PIB pana in urma cu trei ani, cand relocarea unor multinationale in perspectiva Brexit-ului si raportarea rezultatelor obtinute de acestea intr-o economie relativ mica au amplificat artificial PIB-ul, reducand ponderea veniturilor publice in PIB.

Majoritatea statelor europene se plaseaza cu acest indicator-cheie pentru finantele publice la cel putin 40% din PIB sau imediat sub aceasta valoare.

La polul opus, Franta conduce in clasamentul celor cinci state occidentale dezvoltate care au trecut de 50% din PIB, tocmai pentru a putea avea de unde sa deruleze politicile sociale ample, bazate pe nivelul ridicat de dezvoltare economica.

Anomalii si propaganda

Cat priveste valorile medii consemnate de bugetele publice la nivelul UE 28 au fost anul trecut de 44,9% din PIB la venituri si 44,8% din PIB la cheltuieli, cu un deficit de -0,9% din PIB.

Noi am ratat ocazia de a pastra indeplinita o cerinta importanta de echilibru bugetar (deja celebrul MTO sau medium term objective in lb. engleza), atins in 2015 dupa o ajustare-model.

Ajustare care s-a facut (nota bene!) prin cresterea incasarilor pana la cel mai inalt nivel din ultimii zece ani si limitarea cresterilor de cheltuieli la posibilitatile date de cresterea economica.

Poate parea paradoxal, dar, in pofida mediatizarii intense a cresterilor de salarii si pensii, ponderea cheltuielilor bugetare in PIB a scazut si ea din 2015 incoace, doar ca mai putin decat scaderea incasarilor.

De subliniat, decorelarea majora intre venituri, situate ca pondere in PIB la 68% din media UE si cheltuieli, cu 73% din media UE.

Relaxarea fiscala apare astfel ca o eroare de politica economica. Daca se iau concomitent si masuri de stanga si masuri de dreapta nu inseamna ca rezulta o politica de centru, ci una falimentara.

Datele arata ca avem obiceiul de a exagera in ambele sensuri in materie de deficit si de a nu sesiza oportunitatile.

La cat ne-a costat in materie de crestere a datoriei publice ajustarea finantelor publice dupa ispravile din 2008, ar fi trebuit sa fim mai atenti.

Nu se pot angaja cheltuieli spre 40% din PIB fara venituri pe masura

Ajunsi mai devreme aproape de echilibrarea finantelor publice, ne-am decuplat si ne-am intors pe deficit maxim. Se prefigureaza deja pe termen mediu tentativa de a duce cheltuieile publice la un nivel rezonabil la nivel european (spre 40% din PIB, unde au stationat intre 2009 si 2011), dar nu se intrevede si sursa de finantare la nivelul procentajului (extrem de scazut) de colectare a sumelor la bugetul statului.

In context, logica elementara cere si o detaliere a masurilor prin care si incasarile sa se duca spre 40% din PIB.

Doar ca este mult mai simplu si mai placut sa planifici cheltulieli majorate substantial decat sa planifici si metodele prin care sa taxezi in consecinta economia si cetatenii.

A intreprinde politici sociale pe deficit bugetar major si deficit de investitii publice denota o lipsa de viziune pe termen mediu si de interes pentru generatiile viitoare.

Citeste mai departe analiza Alarma care nu trezeste pe nimeni: Cele mai mici venituri ca pondere in PIB. Consecintele in economie, societate, viata de toate zilele pe Curs de guvernare

Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...
#venituri buget PIB , #PIB