Ziare.com
Actual Politic Business Sport Life 
Economie > agricultura
A   A   A

70% din suprafata Romaniei a intrat in proces de aridizare, din cauza schimbarilor climatice

70% din suprafata Romaniei a intrat in proces de aridizare, din cauza schimbarilor climatice
Foto: Facebook Valeriu Tabara
Aproape 70% din suprafata tarii a intrat intr-un proces de aridizare din cauza schimbarilor climatice, iar irigatiile nu mai sunt suficiente pentru a proteja culturile de temperaturile extrem de ridicate, sustine presedintele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", Valeriu Tabara, fost ministru al Agriculturii.

Intr-un interviu acordat AGERPRES, Valeriu Tabara a vorbit despre efectele schimbarilor climatice asupra agriculturii din Romania, despre solutiile pentru agricultori si ce ar trebui sa faca autoritatile pentru a reduce impactul incalzirii climatice. Modificarea calendarului agricol, cultivarea altor plante, nespecifice Romaniei pana acum - kiwi, maslin, bumbac -, dar si captarea apei de ploaie sunt printre masurile propuse de Valeriu Tabara.
Seceta produsa de incalzire climatica ataca plantele de sus in jos

"Este clar ca schimbarile climatice nu mai sunt o poveste. (...) Ce inseamna schimbarile climatice pentru Romania? O incalzire treptata, care in ultimii 15-20 de ani, a ajuns la 2 - 2,5 grade Celsius. O crestere a temperaturii, fie numai cu o jumatate de grad, influenteaza fenomene majore la nivel de tara. Procesul acesta de aridizare nu a aparut de acum, a aparut de acum mai mult de 50 de ani. La nivel global se vorbeste despre desertificare. Acesta a evoluat extraordinar si iata ca o intalnim la aceasta data, mai ales pe anumite zone ale Romaniei, cum sunt Dobrogea, Lunca Dunarii, zonele de podis din Moldova, partea de vest a tarii, zone care au intrat intr-un proces de aridizare. Extinderea acestor zone foarte aride, cum este partea de sud-vest a Romaniei, partea din sudul Olteniei, cu peste 400.000 de hectare de soluri nisipoase, este o realitate", explica Valeriu Tabara.
Cardul de masa Up Dejun este versiunea moderna si simplificata a tichetului de masa. Ai 0 lei costuri la emiterea cardurilor si economisesti pana la 37% fata de o crestere salariala in bani. Afla mai multe AICI!

In opinia lui, aproape 70% din suprafata tarii, care cuprinde atat zone arabile, cat si agricole, inclusiv zone forestiere este in proces de aridizare. "Aici nu este vorba despre zone, asa cum am fost obisnuiti, in care a plouat mai mult sau zone in care a plouat mai putin. Fenomenul acesta de aridizare, de aparitie a perioadelor mai lungi sau mai scurte de caldura mare, astazi este in partea de vest si in decurs de o zi a aparut in toata tara, ajunge la capatul celalalt al tarii.

Mai mult decat atat. A crescut foarte mult perioada aceasta cu temperaturi foarte ridicate si iata ca ne intalnim cu un alt fenomen care afecteaza Romania si de care nu prea s-a tinut seama. De exemplu, anul acesta plantele s-au maturizat rapid, pentru ca nu a fost apa in sol - si foarte putini inteleg problema - este vorba despre indicele de aridizare. Este vorba de umiditate relativa foarte scazuta, care coboara brusc si uneori sub 50% si tine foarte mult timp, aproape nu mai poti respira ca om, dar planta aceea care este pe stres...? Si incepe uscarea la floarea soarelui, la porumb, de sus in jos, nu de la baza spre varf.
La seceta pedologica ea incepe de la pamant in sus. Floarea soarelui, care are un grad de adaptabilitate extraordinar, cand are frunze multe si incepe seceta, frunzele de la baza umbrite sunt eliminate, le autoelimina planta, ca sa nu mai fie consumatoare si isi poate reduce cu 10-15, din 40 de frunze. Cand apare fenomenul acesta, care este din ce in ce mai frecvent in Romania si mai semnificativ ca efecte, plantele acestea se usuca de la varf in jos, iar cele mai afectate sunt porumbul si floarea soarelui. Foarte afectata este si soia, care la anumite grade de temperatura nu mai este fertila", explica Valeriu Tabara.

In aceste conditii, fermierii romani ar trebui sa ia masuri sa se adapteze cat mai repede si sa cultive hibrizi rezistenti la perioadele lungi de seceta, dar si sa modifice tehnologia pe cultura, respectiv sa semene mai devreme, pentru a putea evita temperaturile caniculare.
In opinia lui Valeriu Tabara, exista mai multe solutii care ar putea fi aplicate:

Irigatiile reprezinta o solutie, dar din pacate nu este suficienta. Doar irigatiile nu rezolva problema. Ele rezolva doar problema umiditatii solului, la nivel de radacina, dar nu si pe cea a umiditatii si a secetei atmosferice. Aici avem o singura solutie, cu doua componente. In primul rand trebuie sa imi creez soiuri si hibrizi de cultivare, care sa fie tolerante la perioadele de seceta si sa imi rezolv si sa repar tehnologii. Adica nu mai pot semana porumbul in aprilie, ca sa il prinda seceta din iulie, trebuie sa ma duc cu semanatul catre martie, poate februarie. Este o problema importanta, colosala as spune.Aici este un test pe care ar trebui sa il cerem tuturor companiilor producatoare de hibrizi, i se spune "cold-test" si este testarea rezistentei la temperaturi scazute a semintei germinale sau a tinerelor plantute la oscilatii de temperatura. Asta ar trebui sa ajunga companiile sa ceara si inclusiv Inspectoratele pentru controlul calitatii semintelor, introducerea ca proba obligatorie, daca este vorba de samanta de floarea soarelui sau de porumb. Momentan se face doar la cerere, dar eu cred ca ar trebui sa devina obligatie pentru producatorii de samanta, iar pe buletinul de analiza sa apara si valorile indicelui cold-test, ca fermierul sa poate alege acei hibrizi care au toleranta, sa ii semene mai timpuriu, ca sa nu prinda seceta din vara si atunci cred ca nu mai sunt probleme. Acelasi lucru ar trebui sa se intample si la floarea soarelui.Factorul determinat la schimbarile climatice, palpabil si foarte precis, este temperatura crescuta, mult peste media multianuala. Anul acesta de pilda, majoritatea lunilor sunt cele mai calde din istoria determinarilor climatice in Romania. (...) Partea de precipitatii imbraca o alta forma, ea nu a scazut, nu s-a redus cantitatea de precipitatii, dar s-a modificat modul de distribuire a acestor precipitatii. Sunt cantitati mari in intervale scurte de timp, dupa care urmeaza intervale mari fara precipitatii, dupa care iar vin 50 sau 80 de litri si daca ma duc pe insumare ele pot depasi media multianuala. Si aici intervine un alt lucru de pregatit in continuare si nu ne potrivim cu viziunea cu irigatiile, pentru ca nu pot sa ridic apa din Dunare decat pentru o perioada. Putem sa sustinem cheltuielile pentru a ridica apa din Dunare pe terasa a treia a Dunarii? Nu stiu daca putem. Economistii si analistii spun ca nu.De aceea, apa aceasta care ne vine torential si care imi cade pe teren prafos - pentru ca din cauza acestor perioade lungi de seceta, de arsita directa, terenul strica din structura lui, se face praf si deasupra se batatoreste - deci daca vine o ploaie rapida de volum mare face un blocaj, creand probleme formidabile de inundatii. Apa nu intra in sol. Aici intervine un alt lucru la care noi am renuntat si din cauza unor chestiuni de mediu prost abordate. Noi nu mai facem acele acumulari pe care le faceam din apele de primavara. Noi nu ar trebui sa le lasam sa plece in Dunare. Ar trebui sa captam aceste ape si acesta ar fi rolul Canalului Siret-Baragan, daca ar fi facut, el s-ar putea duce pana la Prut, sa preia tot excedentul de apa din Prut si Siret pe care il depozitez in mijlocul Baraganului, in lacul din Baragan, si de acolo imi iau cand vreau.o alta solutie ar fi sa fie colectata apa pluviometrica, nu in canalul in care intra apa uzata, ci intr-un canal separat si care sa fie depozitata afara intr-o amenajare. Sa fie acest lucru o obligatie. Se pot da proiecte, inclusiv cu fonduri europene, pentru ca este vorba despre gestionarea unei resurse naturale. (...) Atunci cand sap canalul pentru apele uzate, langa el vine o conducta care preia apa de pe acoperis - si asa noi platim apa pluviala. Acum apa se duce in statiile de epurare si nu face altceva decat sa mareasca volumul de curatire, cu costuri in plus. In SUA, inclusiv in campusurile universitare, am vazut aceste locuri de acumulare a apei. Daca nu te uiti cu atentie si nu stii despre ce este vorba, nu le vezi cand nu e apa, pentru ca toate sunt inverzite. Cand este prea plin, li se da drumul partial. Restul, toata apa aceea, revine fie ca o zona de agrement, fie este utilizata inclusiv pentru mentinerea spatiilor verzi. Putem sa facem un bazin care sa preia din apa pluviometrica a Bucurestiului si am putea iriga cu ea spatiile verzi.
Plante care provin din zonele calde ar putea fi cultivate cu succes

De asemenea, Valeriu Tabara a afirmat ca Romania ar putea cultiva "cu succes" multe alte plante care provin din zonele calde, cum ar fi maslinul, dar ar am putea produce si smochine, kiwi, susan, ricin sau bumbac, daca s-ar face intr-un sistem coordonat.

"Mai este un lucru pe care trebuie sa il facem: zonarea plantelor noi, aduse din regiunile calde, secetoase. Se poate incepe un astfel de program, care ar trebui obligatoriu sustinut prin fonduri, nationale si europene, pentru ca el vine tot pentru contracarea schimbarilor climatice. Incalzirea vremii la noi inseamna posibilitati de a produce multe alte produse pe care acum le importam.
Cred ca multe plante din zonele calde pot sa isi faca loc, la un moment dat, de pilda maslinul. Putem produce smochine, kiwi, susan, ricin sau bumbac, dar toate acestea intr-un sistem coordonat.

Unele dintre aceste plante pot fi cultivate chiar cu succes, dar altele pot fi introduse treptat, pe soiuri care sa se potriveasca pentru tara noastra. Nu pot aduce un soi din SUA sau din Grecia, cu rezultate bune la noi. Dar eu am baza genetica. De asemenea, putem sa producem arahide sau plante medicinale. Noi chiar cultivam acum arahide, nu cu extensie foarte mare, dar pe anumite zone. Am produs si soiuri, dar ele ar putea sa fie un domeniu de productie in care sa iti reduci foarte mult importurile", explica Valeriu Tabara.
El spune ca nu este vorba sa schimbam structura agricola: "Romania trebuie sa ramana o tara cerealiera, indiscutabil. Nu cred ca trebuie sa ne extindem pe orez, de exemplu. Acum cultivam pe mii de hectare, dar posibilitatile noastre sunt la 60.000 de hectare. Avem amenajari si am putea fi exportatori de orez. Pe langa cereale mai apar si plantele producatoare de proteina, soia, fasolea, mazarea. Aceste plante trebuie sa ramana, pentru ca noi militam mult pe aducerea proteinelor vegetale si pentru alimentatia umana, cat si pentru cea animala".
Facebook ShareTweet
 Duminica, 08 Septembrie 2019, ora 15:03

 Articol citit de 6654 ori

Citeste si: