Virusul aduce diaspora acasa. Ce urmeaza?

Duminica, 29 Martie 2020, ora 11:05
24988 citiri
Virusul aduce diaspora acasa. Ce urmeaza?

Un sondaj intocmit recent de Sociopol sustine ca numarul romanilor aflati in strainatate in luna martie a scazut de la 3,5 milioane la inceputul lunii, spre 2,7 milioane acum o saptamana. Rezulta ca, numai in aceasta perioada, s-au intors in tara 800.000 dintre cei plecati. Aproape toti, bineinteles, de teama coronavirusului sau pentru ca si-au pierdut locul de munca si nu mai aveau cu ce sa traiasca.

Nu mi se par totdeuna credibile agentiile noastre de sondare, mai ales gandind la imprecizia previziunilor din campaniile elctorale, dar oricat de grosolana ar fi eroarea, dimensiunea fenomenului vizat mi se pare ca merita atentie.

Sunt chiar tentat s-o extrapolez pe urmatoarea luna, aprilie. Daca pandemia va continua, atunci inca si mai multi romani s-ar putea intoarce acasa de Paste, numarul lor ajungand poate sa se dubleze.

Revenind, cred ca ei nu si-au facut calculul sa-si castige traiul in tara, intrand in circuitul economic. Mai curand, conteaza pe micile lor economii, adunate la banca sau la ciorap si suficiente ca sa duca o viata decenta, o scurta perioada.

Economia post-pandemie este mai complicata decat pare la prima vedere

Dar mai departe? Probabil, in baza aceluiasi calcul, mai departe inseamna reintoarcerea la locurile de munca din vest, la retributiile de acolo, la binefacerile Occidentului si la facilitatile unei lumi diferita de tot ce este balcanic.

Socoteala de acasa nu se potriveste insa cu cea din targ. Occidentul nu traieste si el aceeasi pandemie? Nu s-au oprit si acolo activitati importante? Nu si-au parasit oamenii locurile de munca, intrand in izolare, in carantine sau in spitale? Nu s-au oprit sectoare intregi de activitate, greu de repus in functiune?

Iar, daca se repun, cu ce oameni va reincepe oare activitatea? Cu diaspora noastra, sau cu localnicii ramasi si ei fara slujbe si fara venituri asteptand vremuri mai bune?

Unii compara situatia de dupa actuala pandemie cu cea de dupa al Doilea Razboi Mondial. Pentru refacerea Germaniei, n-au fost suficiente propriile forte si au sosit milioane de muncitori, indeosebi din Turcia, Spania, Grecia, fosta Iugoslavie, care nu aveau de lucru la ei acasa. Dar situatia este diferita. Fortele apte de munca in Germania postbelica erau atunci quasi-inexistente.

Astazi sperm sa supravietuim pandemiei, iar cand aceasta se va indeparta, localnicii se vor prezenta cei dintai la unitatile economice, oprite din activitate de catre decidenti. Guvernele vor fi fara indoiala interesate sa vada reincadrat cu prioritate personalul din propria tara, pretios nu numai in productie, dar si la urna.

Ar fi sinucigas pentru aceste guverne sa lase propriii cetateni someri, in timp ce imigrantii navalesc sa ocupe posturile calificate. Punand interesul national pe primul plan, este de asteptat ca liderii regionali sa faca uz de orice abilitate pentru a-i favoriza pe localnci, chiar si calcand peste unele principii legate de drepturile transfrontaliere ale omului comunitar.

Este greu sa prevestesti viitorul, dar logica spune ca, atunci cand Europa va rasufla usurata, incercand sa reporneasca motoarele economiei, insisi fostii imigranti vor fi interesati sa ramana acasa, nu sa-si incerce norocul acolo unde sansele lor de reusita nu mai sunt cele de altadata.

O intrebare deivne inevitabila: ce vor face romanii din actuala Diaspora, daca se vor vedea ramanand pentru mult timp pe la vetrele lor?

Chiar daca, intr-o prima faza, vor astepta cu gandul la un nou loc de munca in Italia, Franta, Spania, Germania, treptat-teptat tot isi vor epuiza resursele materiale puse la tescherea.

Un milion de oameni, sau mai mult, intorsi in tara si cheltuind fara sa produca nimic nu poate decat sa lase insa un impact palpabil asupra economiei. Fenomenul pune presiune pe inflatie si duce la cresterea preturilor. Viata se scumpeste, perspectiva intoarcerii in Occident devine nesigura, oamenii isi vor pune tot mai serios problema ramanerii in sanul familiei.

In acest moment, se naste o intrebare mai mult decat fireasca: este pregatita tara sa le asigure activitati, conform pregatirii si experientei lor?

Trebuie sa fie pregatita - vor zice unii - tara are nevoie de ei: de cand ii astepta tara, sa vina si sa construiasca autostrazi asa cum au facut in Occident, sa inalte constructii de tot felul cum inaltau acolo, sa lucreze in fabrici, sa cultive capsuni, sa ridice baraje, sa extraga minereu, sa foreze sonde, sa dea un nou suflu economiei noastre subrezite?!

Usor de zis! Ba chiar mi se pare un fel naiv de a gandi. Nu forta de munca ne lipeste noua, ca sa facem autostrazi si toate celelalte. Ne lipseste initiativa antreprenoriala, profesionalismul, intelepciunea, interesul. In schimb, ne prisosesc cu varf si indesat coruptia si cumetria, gata sa intervina ori de cate ori incerci sa faci ceva mai acatarii.

Lectia dura a autostrazilor se invata greu

Am sa exemplific cu autostrazile. Pe cat de greu se defasoara constructia lor de catre antreprenori in teren, pe atat de rapid si prolific se merge la elaborarea studiilor de fezabilitate in birouri. Le fac niste SRL-uri ciudate, care nici nu stii de unde au aparut.

Mie imi bate la ochi faptul ca nu poti incepe o autostrada decat dupa ce licitatia castigata de cineva a contestat-o altcineva, pana la urma a anulat-o instanta, incepi alta licitatie, iar timpul trece. La studiul de fezabilitate este mult mai simplu. Licitatia merge aproape la sigur, o castiga cine trebuie, comenzile pornesc rapid, se platesc prompt, isi pierd valabilitatea dupa scurt timp si numaidecat se comanda altele, in locul celor expirate. Vorba ceea: alti bani, alta distractie.

Imi pun o intrebare retorica: daca ar veni din diaspora o mie de specialisti in drumuri, cu intentia de a face autostrada Unirea (Ungheni-Iasi-Targu Mures) ar putea trece imediat la treaba? Decidentii nostri au procedat parca anume sa nu poata face nimeni nimic. Parlamentul a aprobat in 2018 o lege pentru constructia autostrazii, dar traseul este inca in discutie si astazi.

Unii ar dori-o prin Targu Neamt, altii prin Bacau, altii o viseaza pe undeva, pe la Siret, la granita cu Ucraina, iar un "hatru bun de glume" a constuit un metru de autostrada undeva pe la Suceava, cheltuind 4.500 euro din banii lui, ca sa fie clar pe unde ar trebui sa treaca traseul.

Oricat de harnici si priceputi ar fi muncitorii reveniti cu experienta din Occident, drumul de la aceasta faza si pana la inceperea constructiei ramane foarte lung.

Nici cu capsunile nu este mai simplu decat cu autostrazile

Dar daca au venit cumva din Spania, inapoi in tara, cateva mii de "capsunari", ar putea ei pune umarul sa produca si sa exporte capsuni in stil iberic? Ei ar putea, fireste, dar noi n-avem sere. Nu avem nici materialul germinativ selectionat pe care il au spaniolii, ne lipsesc tehnicienii si inginerii de profil, habar nu avem de tehnologie si pun pariu ca, daca le-am avea pe toate si am obtine munti de capsuni, n-am sti de unde sa luam ambalajele, acele interesante caserole, la care te uiti cu nu mai putin drag, decat chiar la capsuni.

Am dat doar doua exemple, dar nu cred ca exista vreun domeniu unde romanii din diaspora, invatati cu tehnologiile si conditiile de munca din vestul Europei, ar putea fi la fel de eficienti si la ei acasa.

Si totusi, virusul reuseste ceea ce nu reusise nici majorarea dragnista a salariilor, nici apelul patetic al autoritatilor, nici macar dorul de tara si de reintregire cu propriile familii: ii aduce inapoi pe cei plecati.

Executivul are ocazia unica sa intre in cartea de istorie, sau sa nu intre nicaieri. E alegerea sa

In ciuda perioadei grele prin care trecem din cauza virusului, Guvernul Romaniei are totusi o oportunitate, nemaiintalnita de niciun alt Guvern de pana acum: se intoarce diaspora acasa iar ministrii ar putea ramane in istorie daca vor sti sa actioneze astfel, incat cei intorsi sa nu mai doreasca plecarea.

Asta insa nu se poate face tinand discursuri. Pentru asa ceva, cineva trebuie sa ia taurul de coarne, inlaturand tot ce impiedica desfasurarea rapida a initiativelor, de la cumetrie la coruptie, de la mita la incompetenta si de la prostie la ticalosie.

Admir Guvernul vazandu-l activ in combaterea pandemiei, il admir pe premier cand il vad in prima linie, flancat de minstrul de Interne de o parte si cel al Sanatatii de partea cealalta, ii admir si pe ceilalti ministri.

Dar nu toti ministrii sunt chiar in linia intai. De exemplu, as zice ca viceprim ministrului - dar nu numai domniei sale - i-ar sta bine sa inscrie in agenda si o alta problema, cu a carei reusita intreg Guvernul Liberal ar putea intra in istorie: sa gaseasca solutia pentru ca romanii intorsi in tara sa se simta impliniti aici, sa se angajeze aici si sa nu mai plece in alta parte, decat numai in concediu, cu familia.

Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
#diaspora inapoi in tara, #cati romani sunt in diaspora, #cati romani se inorc, #coronavirusul sperie diaspora , #diaspora romana