Se cauta cu disperare migranti? Invatatori, politisti, functionari fiscali - in serviciul public este cea mai mare nevoie de noi angajati. In ciuda sanselor profesionale mai bune, prejudecatile nu se lasa inlaturate.
"Noi suntem Hamburg. Esti cu noi?" Cu acest slogan, orasul Hamburg incearca sa convinga migrantii calificati sa ocupe un loc de munca in administratia metropolei germane. Politisti, invatatori, doctori, pompieri, functionari fiscali, gardieni la inchisoare - orasul-port german vrea sa angajeze mai multi lucratori de origine straina.
Fenomenul nu este intalnit doar la Hamburg. In intreaga Republica Federala, noii germani au devenit un grup-tinta atat pentru economia privata, cat si pentru sectorul public. Motto-ul "Diversitatea educa", al "Retelei pentru personal pedagogic de origine straina" din Berlin, pare sa fi prins la nivel federal.
La acest fenomen a contribuit ridicarea nivelului educatiei migrantilor in Germania. In 2011, un sfert din tinerii cu origine migrationista cu varste cuprinse intre 18 si 25 de ani obtineau Bacalaureatul, in 2015 cota crestea deja la 33%.
La tinerii fara substrat migrationist, cota celor cu Bacalaureat crestea in acelasi interval de la 32 la 39 de procente, conform oficiului de monitorizare a integrarii in landurile germane.
Si in domeniul calificarii profesionale, migrantii vin puternic din urma. In 2015, 38% din candidatii de pana la 35 de ani cu origini migrationiste dispuneau de o calificare profesionala, iar 16% de studii superioare. Cota migrantilor fara calificare ramane si ea insa de mai mult timp la un nivel inalt - 30 de procente.
"Trebuie doar sa ne uitam la parintii nostri", spune Cemile Uruk, profesoara de engleza si pedagogie sociala la colegiul tehnic Emschertal din Herne. "Ei nu au venit in Germania ca sa nu se aleaga nimic de noi, ci tocmai pentru ca noi sa realizam ceva."
Cemile Uruk apartine "Retelei pentru personal pedagogic de origine straina" si nu vrea sa fie un exemplu doar pentru elevii ei, ci si pentru alti turco-germani. Reteaua a fost creata in 2007 de Ministerul scolar din Renania de Nord-Vestfalia (NRW) pentru a facilita mai multa "diversitate" in scoli.
Intre timp, astfel de programe de sprijin exista in toate landurile germane. Si este mare nevoie de ele. Potrivit retelei amintite, in NRW, cel mai populat land german, 26% din elevi provin din familii de imigranti, in timp ce doar 5% din personalul pedagogic are origine straina.
In sectorul public este ceva mai bine. Conform unui sondaj al Institutului federal pentru studierea populatiei (BIB) si al Oficiului federal de Statistica, sondaj realizat in 24 de autoritati federale si ministere, cota angajatilor de acolo cu "substrat migrationist" era de 15% in 2015.
"Deschiderea institutiilor este extrem de importanta", spune cercetatorul in probleme de integrare Aladin El-Mafaalani, intervievat de Der Spiegel. "Pentru migranti, pentru ca observa ca statul se bazeaza pe ei. Dar si pentru toti ceilalti: pentru ca un profesor cu origine straina nu schimba doar sala de clasa, ci si cancelaria".
El-Mafaalani stie despre ce vorbeste. Sociologul s-a nascut in Germania din parinti imigrati din Siria. El lucreaza ca sef de departament la Ministerul pentru Copii, Familie, Refugiati si Integrare din NRW, cu sediul la Dusseldorf. A scris un bestseller despre integrarea de succes din Germania ("Das Integrationsparadox", Paradoxul Integrarii), carte care l-a facut cunoscut in Republica Federala.
Baticul purtat de femeile musulmane este adesea o bariera in calea angajarii lor. La spitalul din Lubeck conteaza insa calificarea.
El-Mafaalani avertizeaza insa in cartea sa ca progresele nu sunt liniare. Lupta impotriva discriminarii si prejudecatilor nu are loc doar la nivelul originii germane vs. straine, ci si intre diversele grupuri de migranti.
Incredere de sine scazuta, calificare insuficienta, neincredere, distantare culturala si mai ales prejudecati adanci - toate acestea impiedica adesea un start profesional reusit. Multi candidati de origine straina nici nu sunt invitati macar la interviurile de angajare.
Potrivit studiului din mai 2018 "Ierarhii etnice in alegerea candidatilor: un experiment pe teren privind cauzele discriminarii pe piata muncii", candidatii cu substrat migrationist sunt pe mai departe "evident discriminati", in ciuda nevoii acute de personal calificat.
Rezultatul: "In timp ce candidatii cu nume germane au primit feedback pozitiv in 60% din cazuri, la cei cu nume straine au fost doar 51 de procente."
Autoarea studiului, Ruta Yemane, cercetatoare stiintifica la Centrul stiintific pentru cercetari sociale din Berlin (WZB), are o explicatie pentru acest fenomen: "Diversitatea nu ajunge in toate colturile iar educatia de una singura nu rezolva problemele", a spus ea in dialog cu DW. "Prejudecatile si preferintele culturale au un efect mai mare asupra discriminarii decat deosebirile privind nivelul educatiei."
Astrid Prange