Ziare.com
Actual Politic Business Sport Life 
Diaspora > romani strainatate
A   A   A

Romanii din Serbia, Ucraina si Bulgaria cer sprijinul statului roman: Cand o sa ne ajute, cand ne vom pierde identitatea?

Romanii din Serbia, Ucraina si Bulgaria cer sprijinul statului roman: Cand o sa ne ajute, cand ne vom pierde identitatea?
Foto: Facebook Centrul cultural Toplita
Reprezentantii comunitatilor romanesti din Serbia, Ucraina si Bulgaria au cerut, marti, la lucrarile Universitatii de Vara de la Izvoru Muresului, sprijinul statului roman pentru a-si pastra identitatea nationala, afirmand ca sunt supusi unui proces continuu de asimilare si deznationalizare in tarile in care traiesc.

Dr. Predrag Balasevici, presedintele Partidului Neamului Romanesc din Timoc, Serbia, a vorbit despre situatia extrem de dificila a comunitatii romanesti din aceasta zona, care nu dispune de scoli si mass media in limba romana si intampina probleme mari in asigurarea accesului la serviciu religios in limba materna.

"Suntem o comunitate destul de mare, cu 154 de localitati pur romanesti, 46 de localitati mixte, o populatie intre 250 si 300 de mii de romani care niciodata in istorie nu a beneficiat de a invata limba romana la scoala. (...) Constiinta nationala a romanilor din Timoc este undeva la pamant, din cauza ca asa ne-au tratat sarbii. Dar, pe de alta parte, ce a facut Romania in toti anii acesti? A dormit? Nu a facut nimic. (...) Este membru in UE, este partener strategic cu SUA, daca Romania astazi nu poate sa ne ajute, ca are un cuvant greu de spus in Balcani, cand o sa ne ajute, cand ne vom pierde identitatea? Atunci o sa fie prea tarziu. Orice zi, orice luna, orice an pe care le pierdem nu le mai putem intoarce", a declarat Predrag Balasevici.
Acesta a reclamat faptul ca ambasadoarea Romaniei in Serbia nu i-a vizitat niciodata pe romanii din Valea Timocului, in cei de trei ani de cand se afla la Belgrad, si ca reprezentantii statului romani nu cunosc situatia reala cu care se confrunta acestia si nici nu se implica in rezolvarea problemelor lor.

Predrag Balasevici a punctat faptul ca procesul de deznationalizare si asimilare a romanilor din Valea Timocului, care dureaza de doua secole, ajunge "intr-o faza finala" si situatia acestei comunitati va fi din ce in ce mai grea, daca nu se va face nimic pentru stoparea acestuia proces.

La randul sau, Zavisa Jurj, presedintele Asociatiei pentru Cultura Romanilor-Vlahilor "Ariadnae Filum" din Serbia, a spus ca, lipsiti de scoli, mass media sau biserica in limba materna, romanii din Valea Timocului se afla in ultima faza de asimilare si ca este nevoie urgenta de sprijinul statului roman.
El a amintit ca un mare succes al romanilor din Valea Timocului a fost construirea, cu sprijinul comunitatii, a zece biserici in care se slujeste in limba romana, dupa 200 ani, dar ca este nevoie de o strategie bine gandita a statului roman in ceea ce priveste aceasta comunitate.

"Statul ar trebui sa ne sprijine, nu vorbesc aici de fonduri, ci de o politica, o strategie gandita si cand e vorba de noi si Serbia e foarte simplu, pentru ca Romania si Serbia, in 2012, au semnat un protocol care prevede ce trebuie facut pentru comunitatea romaneasca din Serbia. Pana acum nu s-a implinit nimic. O buna parte din familiile trecute la oras nu-si mai invata copiii romaneste, nemaifiind cu bunicii nu mai stiu ce e un obicei, o traditie romaneasca, un dans popular romanesc, o sarbatoare. In orase, cred ca zeci de mii de romani sunt pierduti", a atentionat Zavuja Jurj.
Pentru pastrarea identitatii romanilor din Timoc, fostul episcop al romanilor din Serbia, Preasfintitul Daniel, a solicitat ca protopopiatul ortodox roman al Daciei Ripensis sa fie ridicat de Patriarhul Daniel la rangul de "episcopie pentru romanii din Valea Timocului Sarbesc, de pe Valea Moravei, din tinutul Homole, dar si pentru romanii din Timocul Bulgaresc".

Reprezentantii romanilor din Timoc au spus ca in zona au existat 17 manastiri romanesti si 82 de biserici, care au fost trecute in administrarea Bisericii Ortodoxe Sarbe sau au fost daramate dupa trecerea acestui teritoriu sub adnministrarea statului sarb si ca o episcopie este absolut necesara pentru pastrarea identitatii romanesti, tinand cont de faptul ca Biserica este singura institutie romaneasca din zona.
"Daca dispar scolile, disparem si noi ca natiune, in zona"

La randul sau, Anatol Popescu, presedintele Asociatiei Basarabia a romanilor din regiunea Odessa (Ucraina) a vorbit despre agravarea situatiei invatamantului in limbile minoritatilor din aceasta tara, punctand faptul ca numarul scolilor cu predare in limba romana este in continua scadere, iar disparitia scolilor va duce la disparitia comunitatii romanesti.

"Mai ales in ultimii cinci ani, odata cu agresiunea Rusiei impotriva Ucrainei, s-a agravat situatia invatamantului romanesc si in general a invatamantului in limbile minoritatilor nationale din Ucraina, din care face parte si minoritatea romaneasca. Profitand de lupta cu rusificarea, statul ucrainean, paralel, scapa si de restul elementelor nationale (...) Romanii din Ucraina, din cele trei regiuni (Cernauti, Transcarpatia, Odessa - n.red.) aveau 111 scoli, acum doi ani in care se predau materiile si in limba romana, dintre care scoli cu predare integrala in limba romana sunt foarte putine. Spre exemplu, in Sudul Basarabiei, anul acesta, avem numai doua (...) in care invata, in total, aproximativ 450 de copii. Daca dispar aceste scoli, care au rezistat peste doua valuri de rusificare si inca se mai mentin peste al treilea val de ucrainizare, daca dispar, disparem noi ca natiune, in zona", a aratat Anatol Popescu.
Acesta a spus ca asimilarea se face si cu alte metode, cum ar fi ucrainizarea numelor si prenumelor romanesti, precum si a toponimelor romanesti in zona, dar si implicarea statului ucrainean in Biserica ortodoxa romaneasca.

Reprezentantul romanilor din Ucraina a spus ca trebuie sa se intervina de urgenta prin implicarea si prezenta activa a diplomatiei romane si a institutiilor de resort de la Bucuresti.

"Suntem dezamagiti, am avut tot felul de dialoguri cu majoritatea guvernarilor care au fost in ultimii 20 ani. (...) Este loc de foarte mult, avem toata deschiderea sa ajutam la o cauza comuna, fiindca daca dispare centura de aur a romanilor din jurul Romaniei, are o problema mare cetatea noastra, Tara Mama", a spus Anatol Popescu.
Si romanii din Bulgaria au vorbit de procesul de asimilare la care sunt supusi, despre faptul ca nu sunt recunoscuti ca minoritate nationala si ca nu au scoli cu predare in limba romana, dar nici mass media sau serviciu religios in limba materna, iar ajutorul de la Tara Mama este total insuficient.

Citeste mai multe despre Consilier prezidential: De sapte ori s-au schimbat granitele Romaniei de la infiintarea statului roman. Sa te poti ruga in limba ta e esential.

Politicienii vorbesc despre bani si strategii

Despre "lipsa de implicare ferma a statului roman" a vorbit si deputatul Constantin Codreanu, presedintele Comisiei pentru comunitatile de romani din afara granitelor tarii, care a cerut aplicarea principiului reciprocitatii in relatia cu statele unde sunt comunitati de romani. Acesta a mai aratat ca este important ca Romania sa se ingrijeasca de stimularea invatamantului in limba materna in tarile unde sunt comunitati de romanesti, sa vorbeasca de conditionarea sprijinului pentru parcursul euroatlantic al acestor tari si sa creasca bugetul alocat romanilor din comunitatile istorice.
"Este absolut inexplicabil cum in Romania avem alocate peste 100 de milioane de euro minoritatilor nationale, de foarte multe ori minoritati care nu depasesc 10.000 de persoane, iar pentru cele cateva milioane de romani din comunitatile istorice si din afara granitelor tarii avem un buget minuscul, de zece ori mai mic decat cel alocat minoritatilor nationale (...) Am fost si in Ucraina, si in Serbia, si in Bulgaria si in toate cele trei tari asistam la o involutie, la un total dezastru, pentru ca, asa cum spun si acesti oameni, in foarte scurt timp vom ajunge fara oameni care sa vorbeasca limba romana, fara oameni care sa se identifice ca fiind romani", a spus deputatul Constantin Codreanu.

Prezent la lucrari, secretarul de stat in Ministerul pentru Romanii de Pretutindeni, Victor Alexeev, a anuntat ca se lucreaza la o noua strategie pentru romanii din afara granitelor, care va fi implementata de anul viitor si ca va exista o "carte verde" pentru romanii de pretutindeni, care sa le faciliteze accesul pe piata muncii din Romania, dand asigurari ca exista preocupari pentru finantarea proiectelor care sa sprijine cat mai bine comunitatile istorice.
La dezbaterile de la Izvoru Muresului a fost prezent si europarlamentarul PMP Eugen Tomac, care i-a invitat pe romanii din afara granitelor sa ii fie parteneri, pentru a putea monitoriza situatia in care se afla si a cere respectarea drepturilor lor.

Europarlamentarul a precizat ca va face parte si din comisia pentru munca si va putea interveni direct pe langa guvernele statelor unde locuiesc cetateni romani care muncesc in UE, atunci cand se confrunta cu probleme sociale, sau ce tin de munca.

Despre situatia romanilor din jurul granitelor, europarlamentarul PMP a spus ca este una complicata, sustinand ca statul romana "a abandonat" in ultimii ani comunitatile istorice, care sunt extrem de importante in relatia cu statele pe teritoriul carora locuiesc.
Lucrarile Universitatii de Vara de la Izvoru Muresului vor continua miercuri, cand se vor discuta problemele cu care se confrunta romanii din Harghita si Covasna.
Facebook ShareTweet
 Marti, 13 August 2019, ora 22:33

 Articol citit de 3973 ori

Citeste si: