"Impreuna suntem mai puternici. Acasa sau in strainatate!" Interviu cu un voluntar in Europa

Omul sfinteste locul si nu asteapta ca schimbarea in bine sa vina de la altii, ci o aduce chiar el, in peticul lui de lume. "Sadeste in comunitatea ta valorile pe care vrei sa le vezi crescand", ne indeamna Stefania Moise, unul dintre voluntarii care schimba Romania la firul ierbii, din interiorul sau din afara ei.

S-o urmaresti pe Facebook pe Stefi Moise este o adevarata bucurie. "Fata tatii", care in copilarie strangea graul si culegea prune acasa, intr-un sat din Baragan, este acum research manager in echipa EuroCommerce, la Bruxelles. A ales calea strainatatii dupa ce fusese admisa la medicina, dar si la 5 facultati din Marea Britanie, iar de 4 ani locuieste in Belgia, insa vine o data la 1-2 luni acasa. Cand nu lucreaza sau nu face voluntariat, Stefi Moise gaseste timp si pentru pasiunile ei - dansul si geopolitica.

A ajutat ca voluntar la buna desfasurare a alegerilor prezidentiale, dar si la organizarea Targului de servicii "Romanii lucreaza impreuna", iar de curand, a fost aleasa membru in noul Consiliu Director al Asociatiei Platforma Romania 100.

"Nu am conceput niciodata sa ma desprind de Romania si nici nu as putea sa o fac vreodata", ne-a raspuns Stefania cand am intrebat-o de ce face toate astea si am invitat-o la dialog.

Mai intai, o scurta prezentare pentru cititorii Ziare.com: Cine e Stefania Moise?

Am crescut la sat, undeva in Ialomita, printre animale, livezi si campuri de cereale, caci parintii mei sunt fermieri. Apoi gimnaziul si liceul m-au adus in Slobozia, la "scolile bune" din judet; acesta este un parcurs familiar multor adolescenti din mediul rural, care fac naveta sau se muta in orase mai mari, pentru un viitor mai bun.

Vara insa, ma intorceam acasa, la ferma, caci fata tatii nu voia sa rateze recoltatul graului sau culesul prunelor si gemul de rigoare.

De-a lungul liceului am oscilat intre a urma facultatea de medicina sau facultati de management international din Marea Britanie. Vazand in jurul meu alti tineri care au mers in strainatate, ei mi-au trezit cumva gandul ca trebuie sa reusesc si eu. Sau macar sa incerc. Dupa bacalaureat, m-am vazut admisa atat la medicina, cat si la cele 5 facultati din Marea Britanie la care aplicasem. Am ales sa merg in strainatate, desi n-a fost o alegere usoara. Imi place sa cred ca experienta plecarii in strainatate, la cei 19 ani de la vremea aceea, a venit cu o maturizare care mi-a folosit mai tarziu.

De 4 ani locuiesc si lucrez in Belgia. Cumva, institutiile europene si ideea de a lucra intr-un mediu international m-au interesat dintotdeauna, iar destinul m-a adus in capitala europeana, la Bruxelles, unde imbin cele studiate cu ce m-a fascinat. Acum lucrez ca research manager in cadrul Asociatiei Europene pentru Retail.

Cand nu lucrez si nu fac voluntariat, merg la dansuri sau citesc geopolitica.

Cum de nu v-ati desprins de tot de Romania? Cat de des reveniti in tara si pentru ce?

Nu am conceput niciodata sa ma desprind de Romania si nici nu as putea sa o fac vreodata. Ba dimpotriva, plecand, am invatat sa apreciez si mai mult tot ce inseamna acasa, familie, locurile de unde provin, campurile pe care mi-am prafuit talpile in copilarie si gradina bunicilor (mai ales rosiile, pepenii si capsunile al caror gust nu l-am mai regasit prin alte tari). Vin foarte des acasa, o data la 1-2 luni, imi vizitez familia si incerc sa nu ratez niciun eveniment sau reuniune de familie.

Desigur, cand vin acasa, vad problemele, vad clasa politica de toata jena, gropile din asfalt, spitalele darapanate, gunoiul, lipsa de educatie sau de respect in cazul unor oameni. Dar, dincolo de probleme, vad si oaze de speranta. Vad oameni asumati, constienti ca omul sfinteste locul, si care nu asteapta ca schimbarea in bine sa vina de la altii, ci o aduc chiar ei, in peticul lor de lume. O schimbare de la firul ierbii, de care beneficiaza si pe care o vede atat vecinul, cat si vecinul vecinului, iar efectele implicarii, treptat, inspira oamenii sa contribuie la o societate mai buna.

Cand si de ce ati inceput sa faceti voluntariat? Ce e cel mai greu, dar si cel mai placut pentru un voluntar?

Voluntariatul mi se pare o forma de a oferi societatii ce ai tu de dat (timp, donatii materiale, cunostinte etc) pentru a aduce o schimbare in bine in jur. Am facut voluntariat atat in Marea Britanie, cat si in Italia, unde am predat engleza copiilor din parinti imigranti si am organizat activitati pentru femei abuzate si persoane cu dizabilitati.

In Belgia insa, am descoperit Platforma Romania 100, prin ramura sa, RO100 Bruxelles, despre care stiam ca este o platforma civica implicata in sustinerea unei Romanii educate si dezvoltate. N-am stat nicio secunda pe ganduri, i-am contactat, caci venise momentul sa ma implic pentru Romania, pentru acasa, sa nu mai stau cu mainile in san.

La nivel organizational, cred ca o provocare a voluntariatului este lipsa unui flux recurent de donatii, care sa asigure finantarea constanta a proiectelor. La nivel personal, cred ca este destul de dificil momentul in care unii oameni cu care interactionez devin nerezonabili si uita ca sunt doar voluntar.

Tot lucrul cu oamenii este insa si cea mai frumoasa parte, mai ales cand vad ca se creeaza punti de legatura, iar solidaritatea si amabilitatea schimba vieti.

Sunt voluntar, asadar, de aproape doi ani. In ianuarie 2018 m-am inscris in filiala din Bruxelles a Platformei, pentru ca aici locuiesc. La prima reuniune am cunoscut oameni educati, cu servicii bune, cu familii, copii - toti dornici sa se implice pentru o Romanie dezvoltata, mai prospera si mai educata.

Candidatura la Consiliul Director, recunosc, n-a fost ideea mea, ci a catorva prieteni, care m-au incurajat. Am aplicat pentru ca mi-am dorit sa contribui la continuitatea acestei organizatii si sa aduc din putinul invatat in Bruxelles in organizatia mare.

De ce ati ramas la implicarea civica si nu ati intrat intr-un partid?

Sunt genul de om care, la nevoie, isi ridica manecile si se apuca de treaba si, cumva, prefer proiectele unde vad rezultate tangibile relativ rapid. In plus, ca voluntar intr-o astfel de platforma civica, am posibilitatea sa propun proiecte si sa le duc la capat alaturi de alti voluntari. Rezultatele actiunilor noastre, fie ca vin cu bucurii sau invataminte de mai bine, sudeaza echipa si ne dau curaj sa incercam proiecte noi.

De exemplu, in iarna anului trecut, am trimis din Belgia, hainute si produse de igiena catre familii din cateva sate din Ialomita (inclusiv satul din care provin). Cumva, pe parcursul campaniei s-au mobilizat atat de multi oameni si s-au strans atat de multe donatii, incat de la planul initial, cel de a ajunge la 40-50 de copii din 2-3 sate, am bucurat peste 200 de copii din 10 sate ialomitene. Amploarea implicarii m-a impresionat si n-am fost singura.

Cred ca flexibilitatea si libertatea de a organiza activitati, dar si natura acestora explica de ce nu m-am dus catre un partid politic. De asemenea, prin natura serviciului, interactionez oricum destul de des cu Parlamentul European si nu imi este straina politica. Cunosc numerosi oameni politici competenti care reprezinta Romania aici si cred ca avem mare nevoie sa fim reprezentati de oameni de calitate atat la nivel european, cat si national.

Spuneti-ne mai multe despre Targul de servicii "Romanii lucreaza impreuna". Cum si de ce a fost organizat, si care au fost rezultatele?

Noi, romanii, nu avem incredere unii in ceilalti, iar asta se vede mai ales in afara tarii. Organizarea acestui targ de servicii a pornit de la ideea de a suda comunitatea romanilor din Belgia. Astfel, proiectul nostru si-a propus aducerea laolalta a antreprenorilor romani din domenii complet diferite (medical, constructii, asigurari, alimentar, etc) intr-un mediu relaxat si informal, care sa le permita sa se cunoasca, sa faca schimb de carti de vizita si, de ce nu, sa colaboreze pe viitor.

Editia de anul acesta a reunit sub acelasi acoperis, intr-o duminica ploioasa si rece de septembrie belgian, aproximativ 60 de antreprenori si artisti romani, si peste 2.500 de vizitatori. Avand in vedere ca am fost contactati deja de nenumarate firme care doresc sa-si rezerve loc la editii urmatoare, fara doar si poate, evenimentul a fost un succes.

Modelul a fost replicat la scara mai mica, dar cu succes, in Lyon (Franta), Amsterdam (Olanda) si Copenhaga (Danemarca). In plus, am fost contactati de catre comunitatea de moldoveni din Belgia respectiv, de romanii din Germania, care doresc sa organizeze evenimente similare. In cativa ani sper sa vedem astfel de targuri in toate tarile unde sunt comunitati mari de romani.

Urmareste aici imagini de la targ:

Cum a fost la alegerile prezidentiale? De ce v-ati implicat?

Pe scurt - o surpriza placuta (mai ales pentru alegatori). Oamenii au fost placut surprinsi ca se poate vota normal si civilizat si s-au bucurat ca zecile de operatori din sectii i-au intampinat cu zambetul pe buze si respect. Nu de putine ori am auzit "Ce putin dureaza sa votam!" sau "Eu imi luasem geaca, credeam ca o sa stam la coada ore intregi". A fost un exemplu de mobilizare si de implicare civica de-a dreptul remarcabil.

M-am implicat pentru ca stiam ca este nevoie de personal care sa ajute la buna desfasurare a alegerilor, dar si pentru ca m-as fi simtit vinovata daca n-as fi facut-o, dat fiind ca n-aveam nicio constrangere in perioada alegerilor.

Ce mesaj aveti pentru tinerii romani, din tara sau de prin alte colturi ale lumii?

Impreuna suntem mai puternici. Acasa sau in strainatate!

Esti in Romania? Uita-te in jurul tau. Ti-ar placea sa imbunatatesti ceva? De ce nu iei chiar tu initiativa, daca vrei ca lucrurile sa se schimbe? Nu e nevoie sa muti muntii din loc, ci de multi oameni la fel ca tine, oameni determinati sa produca o schimbare mica acolo unde vad o nevoie.

Esti in strainatate? Si tu poti ajuta Romania. Poti ajuta satul in care ai crescut sau cartierul in care te-ai jucat. Iar daca te-ai gandit deja sa faci mai mult, dar ai renuntat, pentru ca ai impresia ca esti singur sau prea departe, nu esti singurul! Cauta o comunitate de voluntari sau infiinteaza chiar tu una si sustine cauzele la care tii. Sadeste in comunitatea ta valorile pe care vrei sa le vezi crescand.

Eu imi doresc o Romanie prospera, corecta si care isi respecta cetatenii, in toate categoriile sociale. Tu ce iti doresti?

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...