Die Welt: Duisburg, un oras cat o tara pentru rromii din Romania

Vizita la Duisburg a unui ministru de stat de la Berlin a readus in prim plan problemele cauzate de migrantii romani si bulgari sau de prezenta acestora in oras.

Reportajul publicat de cotidianul german Die Welt incepe cu povestea Dianei Stamenova (39 de ani), care relateaza de ce a ales sa vina in Germania, impreuna cu ceilalti membri ai familiei sale. "In Bulgaria castigam prea putin. Am vrut sa venim in Germania pentru o viata mai buna".

Cunostintele sale de germana nu sunt grozave. De aceea, partial, este nevoie de interventia unui traducator. Fosta croitoreasa lucreaza acum ca dadaca. Sotul sau, fost angajat al societatii bulgare de cai ferate, munceste la o firma de curatenie. Diana, sotul si cele doua fete ale cuplului, in varsta de 4 si 9 ani, s-au stabilit in Duisburg cu doi ani in urma.

Cei patru membri ai familiei se numara printre cei aproximativ 11.185 de migranti bulgari care au ales sa locuiasca in orasul din Bazinul Ruhr. Numarul romanilor sositi la Duisburg era de aproximativ 8.447 la scurt timp dupa aderarea tarii la Uniunea Europeana, in 2007. In 2011, administratia orasului mai inregistra inca 3.800 de migranti din cele doua noi state membre.

Membrii familiei Stamenova sunt rromi si un exemplu pozitiv putin luat in seama pana acum. Multi dintre membrii comunitatii careia ii apartin si cei care fac afaceri cu rromii le dau batai de cap autoritatilor locale. Este vorba despre intermediari lipsiti de scrupule, care cazeaza familii intregi in cladiri deteriorate si incaseaza niste chirii nejustificat de mari.

Imobile si strazi marcate de mizerie, scandaluri si criminalitate marunta. Persoane care fraudeaza sistemul social. Relatii de munca dubioase sau existente doar pe hartie. Cartierul Hochfeld a devenit o pata intunecata pe harta orasului Duisburg.

"Pentru poporul nostru nu este deloc bine", spune Stamenova in reportajul Die Welt. Femeia nu accepta comportamentul multor conationali de-ai sai: "Oameni apti de munca nu lucreaza. Dar ar trebui s-o faca! Germania ofera atatea posibilitati...".

Si Stamenova se plange de mizeria din cladiri si din jurul acestora. Ii este rusine sa spuna ca traieste in Hochfeld.

Ministrul de stat in Ministerul federal al Afacerilor Externe, responsabil pentru Europa, social-democratul Michael Roth (SPD), si cativa reprezentanti ai administratiei locale s-au intalnit la fata locului pentru a analiza situatia din Hochfeld.

Michael Roth a facut si o vizita in Marxloh - un alt cartier-problema al orasului, in care integrarea strainilor poate fi considerata un proces esuat pana acum. In 2015, insasi cancelara Angela Merkel (CDU) a purtat discutii cu unii dintre locuitorii cartierului.

In luna martie a acestui an, presedintele Frank-Walter Steinmeier a cerut informatii privind eforturile orasului de redresare a situatiei in Marxloh.

Nici cartierul Hochfeld nu are o reputatie mai buna. Michael Roth vede in Diana Stamenova un exemplu pozitiv de integrare. La fel de apreciate au fost si alte trei imigrante prezente la intalnirea cu oficialul german - una din Bulgaria si doua romance.

Reprezentantii orasului se straduiesc sa-i expuna gravitatea situatiei politicianului social-democrat: "Luptam atat pentru digitalizare, cat si pentru sali de clasa, banci, scaune", spune Reinhardt Schmidt de la administratia locala.

Orase atractive pentru romani si bulgari

Pentru bulgari si romani, Duisburgul si multe alte orase germane sunt deosebit de atragatoare. In acestea exista comunitati numeroase de rromi si multe case goale.

Acum cativa ani se estima ca numai in Duisburg ar fi aproximativ 10.000 de cladiri nelocuite.

Autoritatile locale au inceput sa se confrunte cu problema migrantilor din noile tari membre ale spatiului comunitar veniti in Germania sa profite de ajutoarele sociale net superioare celor oferite in tarile de origine. In ultimii ani, orasul Duisburg a suplimentat bugetul alocat serviciilor de integrare. Noi locuri au fost infiintate in scoli si gradinite.

Concomitent, o serie de masuri restrictive au fost gandite pentru preintampinarea fraudelor. Pentru o mai buna imagine a orasului a fost initiat proiectul "Toleranta zero. Pentru un cartier mai curat" prin care, in anumite zone, s-au efectuat constant controale.

Un plan de actiune a fost elaborat special pentru cartierul Marxloh. Romanii si bulgarii din aceasta parte a orasului beneficiaza de asistenta pentru integrare in limba materna. Oamenilor din cartier li se explica regulile de convietuire.

Plimbarea prin cartierul Hochfeld ii dezvaluie ministrului de stat Michael Roth (SPD) si gravitatea unei alte probleme care afecteaza orasul. La parterul unei cladiri darapanate se afla un chiosc.

Recent autoritatile locale au sigilat atat usa de la intrarea in cladire, cat si pe cea de la chiosc. Deocamdata nimeni nu mai are voie sa patrunda in imobil.

"Casa arata mai bine pe dinafara decat in interior. Este intesata cu gunoi. Subsolul este atat de afectat, de surpat, incat am fost nevoiti sa trimitem mai intai un specialist in statica", spune Ralf Heuberg de la echipa de pompieri special creata pentru controlul si, la nevoie, evacuarea cladirilor deteriorate din oras.

Pompieri, functionari ai Oficiului fortelor de munca, Fiscului si Ministerului Familiei, traducatori si Politia de frontiera se implica in gestionarea situatiei.

Conform administratiei locale, in urma cu doi ani pe lista cladirilor cu probleme se aflau 120 de imobile. In prezent nelocuibile mai sunt considerate doar 53 de case.

Incepand din toamna anului 2016 au fost inchise total sau partial 30, respectiv 5 cladiri. Ralf Heuberg si colegii sai au vazut multe in tot acest timp: zeci de oameni inghesuiti intr-o singura camera, dormind pe saltele, direct pe podea. Locuinte insalubre, igrasie, circuite electrice improvizate, sobolani, gandaci.

In dosarele administratiei locale exista fotografii cu gunoi depozitat pana la tavan in unele incaperi.

In majoritatea cazurilor, pompierii pot lua masuri impotriva proprietarilor, invocand lipsa protectiei in caz de incendiu. Locatarii sunt evacuati din cladire in doar cateva ore. Astfel, proprietarii isi pierd veniturile din chirii si sunt constransi ori sa renoveze casele ori sa permita scoaterea acestora la licitatie.

Licitatiile sunt atent controlate, pentru ca imobilele sa nu ajunga pe mana unor cumparatori neseriosi. Implicarea oamenilor legii in derularea licitatiilor ii intimideaza pe profitori, mentioneaza autorul articolului.

Activitatea echipei care se ocupa cu evacuarea cladirilor deteriorate este ingreunata si de faptul ca proprietarii se apara in instanta. Ralf Heuberg este convins de eficienta, pe termen lung, a masurilor adoptate.

Unii proprietari au evacuat cladirile de buna voie, au facut lucrari de renovare si consolidare si si-au luat angajamentul sa respecte reglementarile privind curatenia si gradul de ocupare a locuintelor.

Cine nu munceste ar trebui sa plece

Dupa plimbarea prin cartierul Hochfeld, secretarul de stat Roth a avut o intrevedere cu primarul orasului Duisburg, Soren Link (SPD).

"Orasul face eforturi pentru integrarea tuturor celor care se afla legal pe teritoriul sau. Insa Uniunea Europeana nu a fost creata pentru a facilita migratia dintr-un sistem social intr-altul", a spus transant primarul.

Bazandu-se pe experientele administratiei locale si ale Politiei cu cetatenii noilor state membre, primarul social-democrat este de parere ca persoanele care refuza sa munceasca ar trebui sa paraseasca Germania.

O treime din cei aproape 20.000 de migranti europeni stabiliti la Duisburg sunt minori. Conform administratiei locale, din cei 13.500 de adulti inregistrati in oras, doar aproximativ 4.000 muncesc. "Cred ca marea parte a celor care n-au lucrat deloc pana acum nici nu o va face in viitor", apreciaza primarul. Multi traiesc din ajutoare sociale.

Desi nu a putut promite sprijin concret din partea Berlinului, responsabilul pentru Europa, Michael Roth, a subliniat necesitatea ajustarii legilor in domeniul migratiei. Intrebat ce si-ar dori cel mai mult, primarul orasului Duisburg a raspuns: "As vrea ca dumneavoastra, politicienii de la Berlin, Bruxelles si Dusseldorf (capitala landului Renania de Nord-Vestfalia - n.red.) sa va asigurati ca putem avea grija de migrantii care doresc si pot sa se integreze".

Sursa: Die Welt (autor Kristian Frigelj)

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...