Ce poate face Romania pentru milioanele de cetateni pe care i-a gonit peste hotare? Cifre si solutii

Emigratia este fenomenul care a marcat cel mai profund Romania, din punct de vedere social, in ultimii 15 ani. Ne pleaca forta de munca, ne pleaca si creierele. Numai in 2017 au plecat din Romania 219.327 cetateni, aproximativ cat intreaga populatie a orasului Ploiesti.

In total, estimarile organismelor internationale vorbesc de pana la 4 milioane de romani "emigranti de mobilitate", adica plecati la munca in strainatate. Daca adunam aici si diaspora istorica, rezulta ca pana la 10 milioane de romani traiesc in afara granitelor, se arata intr-un document prezentat joi de senatorul USR de Diaspora, Radu Mihail.

Statul roman nu dispune de niste date exacte, insa Eurostat noteaza ca, in 2017, unul din cinci romani apti de munca lucra intr-un alt stat din Uniunea Europeana decat Romania.

Mai mult, aproape 20% dintre cetatenii romani cu varsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani aveau, in 2017, rezidenta in alt stat membru al Uniunii Europene.

Ce-i mai poate aduce pe acesti oameni in tara?

Posibilitatea de a practica in tara meseria de afara beneficiind de deplinerea sustinere a statului ar putea fi o solutie.

Sau incurajarea antreprenorilor de a-si aduce acasa o parte din activitatile de business.

Sau poate dovada ca suntem corecti si aplicam legea, asa cum se intampla in tarile lor adoptive, spune senatorul USR Radu Mihail, care a prezentat o serie de masuri pentru romanii din Diaspora.

"Odata ce vom avea cetateni multumiti de modul in care statul roman relationeaza cu ei, putem sa mergem mai departe si sa-i ajutam sa se implice in dezvoltarea economica a tarii. Miliardele de euro pe care ei ii trimit acasa merg in rezolvarea problemelor de baza. Mancare, haine, medicamente pentru familii. Nivelul urmator sunt casele.

Sunt bani care intra in economie dar care nu creeaza valoare. Si aici cred ca putem sa facem lucruri care sa schimbe aceasta tendinta de a intra cu banii nu numai pe subiecte de prima necesitate sau de nostalgie - casele sunt legatura pe care o ai cu locul de unde ai plecat.

Programe ca Diaspora Start-up, spre exemplu, sunt genul de programe pe care trebuie sa le dezvoltam. (...) Credem ca a folosi bani europeni pentru a stimula romanii sa dezvolte afaceri in Romania este o solutie care trebuie exploatata la maxim. Tot ce inseamna dezvoltarea relatiilor economice ale Romaniei cu parteneri straini poate beneficia de implicarea romanilor de afara", sustine Radu Mihail.

Ce poate face Romania pentru cetatenii din Diaspora

In primul rand, Diaspora are nevoie sa i se permita implicarea in dezvoltarea economica a tarii, sustin reprezentantii USR. Acest lucru, ar putea fi realizat prin cateva masuri, precum:

Numirea de ambasadori economici ai comunitatilor de antreprenori romani din Diaspora. Acestia ar putea tine mai usor legatura cu statul roman pentru a identifica oportunitati si solutii pentru investitii.

Extinderea programelor de tip Diaspora Start Up, pe fonduri europene, cu proceduri simplificate de evaluare si acordare, inclusiv pentru tipuri de afaceri nefinantate in prezent, precum cele din agricultura.

Scutirea de impozit pe venit pana la un salariu minim pentru toti angajatii. "Incurajam romanii din Diaspora care doresc sa isi deschida afaceri in tara dar si antreprenorii romani din strainatate care doresc sa isi extinda activitatea in tara prin relaxarea fiscalitatii in domeniul IMM-urilor", explica oficialii USR.

50% reducere la impozite si contributii, in primii 3 ani, pentru angajatii care se intorc din Diaspora si locuiesc la cel putin 150 km distanta fata de un nou angajator.

Marirea subventiilor pentru fermele mici si medii. "Incurajam, cu bani europeni si programe, dezvoltarea clasei de mijloc la sate si atragem astfel inapoi acasa romanii cu experienta in agricultura care acum locuiesc in strainatate".

Reduceri de taxe pentru firmele care au majoritatea veniturilor din exporturi (excludem insa exporturile intra-grup) . "Incurajam astfel antreprenorii romani din Diaspora sa isi mute sau sa aduca aici o parte din activitate", se arata in Policy-brief-ul USR.

Fara ministere create pentru salariile functionarilor

Pentru romanii din Diaspora, actualul Minister pentru Romanii de Pretutindeni pare mai degraba inutil, explica senatorul.

"USR propune incredintarea atributiilor de coordonare a politicilor privind romanii din Diaspora unui viceprim-ministru, intr-o structura guvernamentala optimizata, cu un numar mai mic de portofolii, care coordoneaza activitatea pe domenii, nu sectoare segmentate. Ministerul pentru Romanii de Pretudindeni va fi, in consecinta, eliminat din structura guvrnamentala odata ce atributiile sale vor fi preluate la nivel de Vicepriministru.

Acesta va coordona Comitetul Interministerial pentru Romanii de Pretutindeni (CIRP), organism a carui activitate o permanentizam, compus din reprezentantii MAE, MAI, Ministerul Justitiei, Ministerul Educatiei, Ministerul pentru Europa, Ministerul Economiei, Ministerul Culturii).

Rolul acestui Comitet interministerial va fi de a analiza si elabora politicile legate de romanii din Diaspora. Acest Comitet cu activitate permanenta va putea interveni eficient inclusiv in situatii de criza in care sunt implicati cetateni romani.

Acelasi Comitet permanent va supraveghea respectarea drepturilor cetatenilor romani din strainatate si va reactiona atunci cand acestea sunt puse in pericol sau incalcate", se arata in documentul dezvoltat de USR.

Fara birocratie pentru romanii de pretutindeni

Facilitarea accesului nediscriminatoriu la serviciile de eliberare si utilizare a documentelor pentru cetatenii din Diaspora i-ar putea convinge pe acestia ca Romania s-a schimbat pentru ei.

Masurile propuse de USR includ si:

- Recunoasterea pasaportului ca act de identitate, cel putin in anumite situatii.

- Posibilitatea de a transmite prin posta pasapoartele (sau alte acte) atunci cand se doreste reinnoirea acestora.

- Acceptarea actelor de casatorie intocmite in strainatate (cu apostila de la Haga) in momentul depunerii cererii de pasaport nou, fara ca aceste acte de casatorie sa faca obiectul unei cereri separate de inregistrare in registrele civile romanesti.

Implicarea romanilor din Diaspora in dezvoltarea vietii sociale si politice a tarii

Reprezentantii USR mai vorbesc si despre posibilitatea ca cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, care in consecinta nu mai detin in acest moment Buletin sau Carte de Identitate eliberata de statul roman pentru ca nu mai domiciliaza in tara, sa poata candida si sa fie alesi in Parlament.

Tot ei propun si ajustarea numarului de parlamentari care reprezinta circumscriptia Diaspora la nivelul prevazut de normele de reprezentativitate din Legea pentru alegerea Senatului si Camerei Deputatilor.

"Aceste norme legale nu sunt aplicate in prezent. Cei peste 700.000 de romani inregistrati de statul roman cu drept de vot, din cei 4 milioane cat se estimeaza ca traiesc in Diaspora, sunt mai slab reprezentati la Bucuresti decat cetatenii din tara", potrivit documentului.

Diaspora mai are nevoie si de imbunatatirea sistemului de vot prin corespondenta, simplificarea procedurilor de inregistrare si introducerea votului electronic.

"In registrul electoral sunt inregistrati, cu drept de vot, 628.434 de persoane care traiesc in afara granitelor, mult sub numarul real al romanilor din Diaspora. Actualele proceduri de vot in Diaspora, in ciuda imbunatatirilor, raman mult prea birocratice", atrage atentia USR.

Posibilitatea pentru romanii din strainatate care detin acte de identitate romanesti sa voteze in Diaspora pentru alegerile de acasa si introducerea votului electronic cu statii de vot in sectii si a votului electronic la distanta, se numara si ele printre ideile expuse de Radu Mihail in fata presei.

Decizia este in mana alegatorilor

In incheiere, senatorul USR Radu Mihail a subliniat ca toate acestea ar putea fi posibile cu implicarea fiecarui roman, chiar daca el locuieste in tara sau in afara. Iar cea mai puternica implicare in acest moment o reprezinta votul.

"Diaspora poate spune multe, dar pe 26 mai poate face multe", conchide senatorul USR.

Iohannis merge la Bruxelles. Subiectele fierbinți aflate pe agenda reuniunii liderilor europeni

Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri şi joi, 17-18 aprilie, la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc la Bruxelles. Şeful statului va participa, de...

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...