Ziare.com
Actual Politic Business Sport Life 
Dan Barna > stiri Dan Barna
A   A   A

Portret de candidat Dan Barna, cand cariera politica e ca o loterie

Portret de candidat Dan Barna, cand cariera politica e ca o loterie
Foto: Alexandru Nistor/Ziare.com
Dan Barna este un politician nou si a purtat cu sine in aceasta campanie toate avantajele, dar si toate dezavantajele acestei situatii.

Pana in 2016, dupa cum el insusi afirma, nu avea niciun interes pentru politica, nici macar pe acela al unui cetatean mediu informat. A fost luat insa de val de la intrarea in Guvernul Ciolos in functia de secretar de stat, apoi deputat USR, presedinte al partidului si acum candidat la prezidentiale.

Biografia dlui Barna nu contine nimic exceptional. S-a nascut la Sibiu in 1975, a facut Facultatea de Drept in Bucuresti, perioada in care a trait si experienta familiei cu un parinte plecat la munca in strainatate, un episod care pare sa-l fi marcat, dupa cum a povestit intr-un interviu acordat Ziare.com.
Dupa facultate, a devenit avocat si antreprenor, activitate din care s-a retras complet dupa intrarea in Guvernul Ciolos.

De aceasta activitate de antreprenor se leaga insa cele mai mari controverse in privinta domniei sale. Inca de la inceputul campaniei au existat discutii referitoare la faptul ca firma sa de consultanta in domeniul fondurilor europene a incheiat mai multe contracte cu autoritati publice, inclusiv cu institutii conduse la momentul respectiv de pesedisti sau uselisti. Dan Barna a raspuns intr-o prima faza acestor acuzatii intr-un interviu acordat Ziare.com.

Scandalul s-a amplificat in momentul aparitiei anchetei Rise Project, la inceput de campanie electorala. Ancheta acuza o serie de nereguli in activitatea firmei de consultanta pentru contracte pe fonduri europene a lui Dan Barna, in zona fondurilor europene. Mai precis, ar fi vorba despre 3 proiecte esuate, unul in care a fost implicata chiar sora lui Dan Barna.
"Banii s-au evaporat intre amici cu facturi la comanda, in nepotisme, deturnari, plati fictive, furturi de echipamente si discursuri despre frumusetea spiritului antreprenorial", acuza Rise Project. O parte dintre acuzatiile din ancheta fusesera deja anchetate de DNA, care a clasat dosarul pentru ca nu a identificat fapte penale.

Dezvaluirile Rise Project au dus la autosesizarea DLAF, organism aflat in subordinea Secretariatului General al Guvernului, motiv pentru care Dan Barna a cerut sa fie anchetat de DNA. Parchetul anticoruptie a deschis un dosar in rem, iar seful DNA a comunicat ulterior ca Dan Barna nu are calitatea de suspect sau inculpat in niciun dosar al acestei structuri de parchet.
Pana la clarificarea definitiva din perspectiva penala a dezvalurilor Rise Project, ancheta ridica o serie de semne de intrebare si in privinta celui investigat, si in privinta investigatorilor.

In privinta lui Dan Barna, ancheta releva o doza de superficialitate. Este adevarat ca au fost vizate doar 3 proiecte esuate, din sute de proiecte in total, dar aceste esecuri reflecta cel putin o laxitate manageriala si in privinta regulilor, problematica prin ea insasi, indiferent de numarul de replicari.

Intre o infractiune si o smecherie este o diferenta esentiala, dar asta nu inseamna ca smecheria este tolerabila din punct de vedere moral, mai ales atunci cand vrei sa fii presedintele Romaniei. Pentru un presedinte, niciodata nu ar trebui sa mearga si asa. Putem spune ca e vorba despre pacate ale tineretii profesionale, dar, din pacate, replica data de Dan Barna la ancheta Rise Project nu a inlaturat suspiciunea, dimpotriva.
In privinta Rise Project ridica semne de intrebare redactarea anchetei, care porneste de la niste verdicte extrem de dure, chiar incadrari juridice, prea putin sustinute de faptele relatate ulterior, dar care pot parea menite pe de-o parte sa puna lectura intr-o cheie prestabilita, pe de alta parte, sa fixeze niste concluzii si pentru cei care nu vor fi avut rabdarea sa parcurga intreg textul lung si destul de alambicat.

Este greu de explicat si faptul ca partenerul lui Dan Barna in proiectele esuate, cel care a preluat firma dupa retragerea acestuia, dl Dragos Jaliu, a fost contactat doar cu o seara inainte de publicarea anchetei, ceea ce reflecta cel putin un deficit de curiozitate jurnalistica.
Dl Jaliu a formulat un raspuns amanuntit, cu cifre si grafice care demonteaza o parte dintre acuzatii, pe fonduri-structurale.ro, dar care a avut o propagare cu mult mai redusa decat ancheta insasi. Genul de raspuns care ar fi fost mai potrivit si pentru Dan Barna in loc de comparatia cu Gheorghe Hagi.

Ancheta Rise Project a atenuat in mod paradoxal una dintre marile probleme ale candidaturii dlui Barna - lipsa de notorietate. Si a reusit o radicalizare in jurul domniei sale. Problema a fost pe deplin rezolvata cand impotriva lui Dan Barna a aparut o coalizare generala, el devenind inamicul principal pentru tot spectrul candidatilor, de la Klaus Iohannis si Teodor Paleologu la Viorica Dancila.
O alta mare problema a candidaturii dlui Barna a fost sentimentul pe care l-a dat foarte multa vreme ca nu o ia foarte in serios, ca nu a reusit sa metabolizeze postura si sa intre pe deplin in rol, un deficit pe care l-a si recunoscut intr-un interviu acordat Ziare.com.

De aici si declaratii mai putin inspirate pe fond, de tipul: "toata cariera mea politica a fost o loterie la care am castigat, pentru ca eu castig toate pariurile in care intru", "e ca si cum ne-am supara pe Hagi ca n-a inscris de fiecare data", sau formulate gresit, precum celebra zicere privind Caracalul care s-a pretat perfect la o trunchiere din care sa rezulte o afirmatie inepta, diferita de sensul real al declaratiei: "Eu vreau sa cred ca, daca eu as fi fost presedinte, drama de la Caracal nu s-ar fi intamplat, pentru ca nu a fost un incident nefericit, a fost efectul unei degradari continue de ani de zile a ceea ce inseamna functionarea institutiilor statului pe standarde minime, adica asigurarea sigurantei cetateanului".
Una peste alta, dl Barna a parut sa se bazeze prea mult pe noroc si improvizatie si mai putin pe un calcul atent al fiecarei afirmatii. Aceeasi superficialitate care a atenuat mult din avantajul pe care i-l putea aduce coalizarea impotriva sa.

O alta mare problema a dlui Barna in aceasta candidatura a fost propriul partid. Din cateva categorii de motive. USR a pornit ca un fel de ONG inscris in registrul partidelor, extrem de magmatic. Dupa plecarea lui Nicusor Dan, a inceput sa devina in mai mare masura partid sub aspect organizatoric, fapt dovedit de doua reale succese: campania "fara penali in functii publice" si supravegherea+boicotarea referendumului pentru familia traditionala.

Au fost doua teste care au marcat trecerea USR, sub conducerea lui Dan Barna, de la statutul de ONG la statutul de partid.
Ceea ce a ramas insa in aer este marca ideologica a partidului. Viziunile complet diferite intre aripile USR provoaca in permanenta conflicte si declaratii contradictorii.

Sustinerea Justitiei care a consacrat USR nu tine cont de ideologie si ar trebui sa fie un principiu transpartinic si transideologic.

USR pare la fel de necicatrizat si la nivelul afilierilor personale. Tabara "nicusorista" a scos din nou capul in aceasta campanie in ceea ce a parut un santaj: Nicusor Dan candidat la primarie sau aruncam in aer si partidul, si campania. Ar putea sau nu sa fie o coincidenta faptul ca dna Chichirau a abandonat razboiul cand Nicusor Dan a capatat candidatura, desi nu este si nici nu vrea sa redevina membru al partidului.
Asa se face ca Dan Barna a fost nevoit ca in timpul campaniei sa se ocupe si de toate aceste incendii care izbucneau periodic. Cu sau fara legatura cu aceasta stare de permanenta tensiune interna, dl Barna a fost in sondaje mereu sub scorul partidului, adica exista o zona o votantilor USR pe care nu a reusit sa o convinga.

O piatra de incercare a fost plasarea USR in raport cu guvernarea post-Dancila. Sub o presiune mediatica absolut infernala, Dan Barna a renuntat la principiul initial, de a impune liberalilor conditii nenegociabile pentru sustinerea noului guvern, incepand cu chestiunea alegerii primarilor in doua tururi si repararea urgenta a Justitiei.

Nu a fost prima schimbare de curs a lui Dan Barna de-a lungul campaniei, iar aceste redresari au sugerat un deficit de consistenta: fie prima pozitie a fost corecta si renuntarea la ea inseamna nesiguranta si slabiciune, fie prima a fost gresita, ceea ce arata superficialitate in lansarea unui pozitii insuficient analizata.
Una peste alta, se poate spune ca de-a lungul acestei campanii lipsa de experienta politica l-a impins pe Dan Barna in mai toate greselile posibile, unele dintre ele transformate, in autentic spirit romanesc, in mult umor pe Facebook. Ceea ce in mod paradoxal ar putea sa reprezinte un avantaj.

Pentru unii, aceasta lipsa de experienta este descalificanta pentru cea mai inalta functie in stat, pentru altii, dimpotriva, poate reprezenta desprinderea de sistem.

Citeste si Portret de candidat Viorica Dancila, povestea unui paradox
Facebook ShareTweet
 Sambata, 09 Noiembrie 2019, ora 20:00
 Autor:Ioana Ene Dogioiu

 Articol citit de 19615 ori

Citeste si: