Ce ar fi devenit Germania daca reusea atentatul asupra lui Hitler din 20 iulie 1944?

Sambata, 20 Iulie 2019, ora 20:05
17293 citiri
Ce ar fi devenit Germania daca reusea atentatul asupra lui Hitler din 20 iulie 1944?
Foto: Bundesarchiv

Niciun alt act de rezistenta impotriva nazismului nu a avut asemenea urmari in timp ca atentatul esuat din 20 iulie 1944, comis de contele Stauffenberg. Incercarea de eliminare a lui Hitler este controversata pana azi.

La ora 12:42 a explodat o bomba in baraca pentru sedinte a cartierului general "Wolfsschanze" din Prusia Orientala. Tinta deflagratiei era Adolf Hitler, care coordona de acolo operatiunile de pe frontul de est.

Bomba a fost plasata de ofiterul Claus Schenk, conte de Stauffenberg (foto, stanga) . Acest colonel, care initial a fost un nazist convins, nu a mai vazut alta solutie pentru iesirea din impas a Germaniei decat asasinarea dictatorului. El le-a spus unor apropiati, cu cateva zile inaintea atentatului esuat: "Deci nu mai ramane nimic altceva decat sa-l ucid."

Stauffenberg nu a fost doar atentator, ci si organizatorul cel mai important al unei tentative de lovitura de stat, pusa la cale de cercuri conservatoare, din care faceau parte ofiteri de rang inalt, diplomati si functionari din administratie.

Colonelul a parasit baraca in acea zi de 20 iulie cu putin timp inainte ca bomba cu ceas sa explodeze si credea ca Hitler este mort in vreme ce se indrepta spre Berlin la bordul unui avion militar.

Acolo "Operatiunea Walkiria" era deja in toi. Initial aceasta operatiune planificata de Wehrmacht era menita sa reprime o eventuala razmerita, iar participantii la conjuratie, care ocupau o sumedenie de functii-cheie in aparatul de stat si militar, au incercat sa deturneze "Walkiria" in folosul lor.

Maresalul Rommel refuza

Totusi Hitler a scapat, fiind ranit numai superficial. Masa grea din lemn de stejar sub care Stauffenberg depusese mapa in care se gasea bomba si geamurile larg deschise ale baracii au diminuat puterea exploziei.

Cu toate acestea, la inceput nu parea lipsita de sanse incercarea de rasturnare de la putere a dictatorului, daca toti cei implicati ar fi dus la indeplinire neabatuti "Operatiunea Walkiria". Dar au existat intarzieri, diverse pane si neajunsuri de planificare.

In plus, unii dintre initiati au hotarat, de teama sa nu fie descoperiti si trasi la raspundere, sa asiste pasiv la evenimente sau chiar sa treaca de partea lui Hitler. La orele serii era deja clar ca tentativa de puci a esuat.

Hitler a adresat prin radio un mesaj natiunii, vorbind despre "pronia" care l-a salvat. Stauffenberg si alti complotisti au fost arestati si dusi in fata plutonului de executie inca in acea noapte. Altii au fost descoperiti abia mai tarziu. In total au fost executati aproximativ 200 de luptatori din rezistenta.

Istoricul Wolfgang Benz este convins ca puciul a esuat fiindca nici unul din "conducatorii celebri ai armatei" de atunci, de exemplu maresalul Erwin Rommel, nu a luat parte la el. "Cel putin unul dintre ei ar fi trebuit sa fie in frunte. Atunci poporul ar fi zis: iata ca si Rommel vede lucrurile la fel. Hitler este un criminal."

Un simbol al rezistentei

In ciuda esuarii tentativei de asasinare si de lovitura de stat, ziua de 20 iulie 1944 a devenit un simbol puternic al rezistentei impotriva nazismului. Generalul Henning von Treschkow, un participant la puci, alaturi de Stauffenberg, afirmase cu cateva zile inainte ca succesul tentativei nici nu mai conteaza. Important este ca "miscarea germana de rezistenta va demonstra lumii si in fata istoriei ca a indraznit sa dea lovitura decisiva, punandu-si in pericol viata".

Au existat si alte actiuni de acest fel, de exemplu incercarea din 1939 a tamplarului Georg Elser de a-l ucide pe Hitler in beraria Burgerbraukeller din Munchen, cu ajutorul unei bombe artizanale, ascunse in stalpul de sustinere din apropierea tribunei de la care dictatorul s-a adresat celor prezenti.

Acel atentat a esuat fiindca Hitler a parasit beraria mai devreme decat fusese prevazut, iar bomba a explodat cand el nu se mai afla acolo.

"Holocaustul nu era de interes"

Comemorarea evenimentelor de la 20 iulie 1944 are o istorie proprie, foarte speciala. Dupa razboi, multa vreme autorii tentativei de asasinat si de lovitura de stat au fost considerati tradatori. Vaduva lui Stauffenberg nu a beneficiat initial de pensia de vaduva a unui ofiter.

Abia mai tarziu complotistii au capatat statutul de eroi. Intre timp Germania este plina de strazi, scoli si cazarmi care le poarta numele. Pe cladirile publice se arboreaza pe 20 iulie drapelul tarii. Tot in aceasta zi, recrutii Bundeswehr depun juramantul de credinta.

Dar in continuare exista unele voci critice. Biograful lui Stauffenberg, Thomas Karlauf, de pilda, afirma ca gruparea a trecut la actiune abia in vara anului 1944, cu putin timp inaintea debarcarii aliatilor in Normandia. Stauffenberg era inca entuziasmat in 1940, dupa rapidele victorii militare ale Germaniei naziste in Polonia si Franta.

Cei din rezistenta militara au parcurs un drum lung pana sa se dumireasca in privinta naturii criminale a regimului nazist, iar "Holocaustul nu i-a interesat deloc", dupa cum subliniaza istoricul Wolfgang Benz.

Dat fiind ca se contura la orizont infrangerea militara a Germaniei, autorii tentativei de lovitura de stat au mai incercat "sa salveze pentru tara lor ce se mai putea salva", considera Benz.

Istoricul Johannes Hurter e de parere ca Stauffenberg nu a fost un om cu convingeri democratice. El ar fi urmarit sa instaureze in Germania un regim autoritar daca lovitura de stat ar fi reusit.

Wolfgang Benz este mai putin dur in aprecierile sale. "Germania ar fi redevenit in orice conditii un stat de drept. Dar o democratie dupa modelul nostru actual, asa cum este ea ancorata in Constitutie - aceasta nu era un ideal pentru autorii tentativei de puci de la 20 iulie", a subliniat el.

Foto: By Bundesarchiv, Bild 146-1984-079-02 / CC-BY-SA 3.0, CC BY-SA 3.0 de, Link

Ciucă, la 20 de ani de la intrarea României în NATO: ”Aceste două decenii au fost cea mai bună perioadă din istoria noastră”
Ciucă, la 20 de ani de la intrarea României în NATO: ”Aceste două decenii au fost cea mai bună perioadă din istoria noastră”
Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, afirmă vineri, la 20 de ani de la admiterea României în NATO, că aceste două decenii au reprezentat cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe...
Ciolacu: Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră. Vom continua să fim un actor influent şi constructiv FOTO/VIDEO
Ciolacu: Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră. Vom continua să fim un actor influent şi constructiv FOTO/VIDEO
Marcel Ciolacu, premierul României afirmă, la 20 de ani de la aderarea României la NATO, că apartenenţa României la Organizația Nord Atlantică reprezintă o garanţie de securitate pentru...
#atentat Hitler Wolfsschanze, #bomba Wolfsschanze , #documentar