40 de zile suspecte petrecute de Fidel Castro in fosta URSS

La sfarsitul lunii aprilie 1963, acum o jumatate de secol, liderul cubanez Fidel Castro facea o vizita ciudata de 40 zile in URSS, urmare a invitatiei liderului sovietic Nikita Hrusciov.

Un traseu ascuns de ochii lumii

Ciudatenia vizitei apare cand privim durata ei de aproape 7 saptamani, secretomania din acea vreme, care limita accesul la informatii si, nu in ultimul rand, traseul aeronavei cu care a calatorit Castro, ramas necunoscut chiar si insotitorilor, intrucat, asa cum relateaza Big Picture, geamurile avionului erau astupate cu perdele negre.

Exista banuiala ca traseul trecea peste regiunile polare, pentru a evita survolarea Europei. Cert este ca avionul, decolat la Havana, a aterizat la Murmansk, cel mai nordic port important din Rusia.

Rolul strategic al portului Murmansk rezulta si din faptul ca ajutoarele militare, trimise de armata americana sovieticilor in timpul razboiului, infruntau gheturile nordice, ca sa acosteze la Murmansk, ferite de urmaritorii germani. De acolo, erau preluate cu trenul. Murmansk este de altfel si cea mai nordica gara importanta de cale ferata a Rusiei.

Poate autoritatile de acum o jumatate de secol considerau ca zborul liderului cubanez necesita aceleasi masuri de prevedere ca si transporturile de armament, cu ajutorul carora a reusit Stalin sa opreasca ofensiva inamicului, ajuns candva pana in Caucaz si la Volga.

America era amenintata direct

Fotografii inedite publicate acum arata ca, in cele 40 zile, El Lider Maximo a fost plimbat prin toata tara, din Ucraina pana la capatul Siberiei si de la Oceanul Inghetat pana in Caucaz. A vizitat fabrici, piete, orase, sate, dar, in principal, marile uzine de armament, a caror locatie era pazita in cel mai strict mod.

Fidel Castro a fost sigurul strain care a avut acces la uzina producatoare de echipament pentru zboruri cosmice. Detaliul merita atentie, cu atat mai mult cu cat suspecta vizita a liderului cubanez avea loc la doi ani dupa ce URSS isi afirmase prioritatea cosmica absoluta, urmare a faimosului zbor orbital al lui Iuri Gagarin, la 12 aprilie 1961.

O conotatie cu multe intelesuri se poate face si observand ca vizita lui Castro din 1963 avea loc la numai cateva luni dupa ce se produsese faimoasa criza a rachetelor, declansata la 14 octombrie 1962. Atunci, sovieticii instalasera pe teritoriul Cubei, in mare taina, o baza de lansare a rachetelor SS-4 Sandal.

Asa cum s-a dovedit mai tarziu, rachetele purtau focoase termonucleare si erau indreptate spre teritoriul Statelor Unite, raza lor medie de actiune fiind suficienta ca sa loveasca numeroase centre strategice americane, inclusiv capitala Washington.

Era sa izbucneasca Al Treilea Razboi Mondial

In noaptea de 22 octombrie 1962, presedintele american de atunci, John F. Kennedy, a anuntat la televizor instituirea unei blocade totale asupra teritoriilor cubaneze, trimitand totodata importante unitati ale flotei militare in zona.

Perspectiva izbucnirii celui de Al Treilea Razboi Mondial era mai aproape ca oricand, dar masurile militare dispuse de SUA l-au determinat pe liderul Hrusciov sa bata in retragere. In noiembrie, Kennedy a dispus ridicarea blocadei si astfel faimoasa criza a rachetelor a luat sfarsit.

In ce masura vizita in URSS a lui Fidel Castro, la numai cinci luni dupa evenimente, este legata de ele, asta ramane o taina bine pecetluita.

Nu-i exclus ca cei doi conducatori sa fi luat in calcul varianta declansarii celui de Al Treilea Razboi Mondial. Cert este ca sederea de aproape a luna si jumatate a lui Fidel Castro in URSS nu poate fi interpretata ca un frumos concediu de odihna, de vreme ce principalul timp si l-a petrecut vizitand uzine de armament, fabrici de componente spatiale, baza de lansare a rachetelor si multe altele, pe care n-avem de unde sa le banuim.

Inca si astazi expertii americani apreciaza ca numai tactul si rabdarea lui Kennedy au indepartat pericolul pe care il pregateau sovieticii, in forta. Dar in ce masura America i-a descurajat definitiv pe rusi, asta ramane inca o enigma.

Cert este ca, la circa un an dupa incheierea crizei rachetelor, presedintele Kennedy urma sa fie asasinat in ziua de 22 noiembrie 1963. Numele asasinului, mobilul crimei, pretul si mana celui care i-a asezat degetul pe tragaci au ramas pana astazi invaluite in ceata.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...