Ce va decide CCR? Trei variante pentru Romania

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Luni, 24 Februarie 2020, ora 07:33
17781 citiri
Ce va decide CCR? Trei variante pentru Romania

Cea mai mare miza a zilei de astazi se consuma la CCR, unde urmeaza sa fie luata decizia daca presedintele Iohannis a provocat sau nu un conflict de natura constitutionala prin faptul ca a desemnat acelasi premier care abia fusese demis.

Raspunsul ar putea fi exact prilejul asteptat de CCR pentru a amputa poate cea mai importanta prerogativa prezidentiala sau, dimpotriva, ar putea da puteri periculos discretionare presedintelui.

Exista doua decizii extreme posibile. Prima ar fi respingerea sesizarii avand in vedere ca, pe de-o parte, titularii dreptului de sesizare nu pot invoca existenta unui blocaj, care tine de insasi natura conflictului juridic, pe de alta parte, pentru ca motiunea impotriva Guvernului a fost in cadrul procedurii angajarii raspunderii, deci nu a vizat intreaga activitate a Cabinetului, ci doar respingerea unei legi.

In plus, nu exista nicio prevedere constitutionala explicita care sa il limiteze pe presedinte sa faca o alegere sau alta, ci doar sa urmeze o procedura. Dar aceasta decizie ar deschide calea ca oricand orice presedinte sa poata forta anticipatele prin desemnarea repetata a unui indezirabil pentru clasa politica.

A doua extrema posibila ar fi admiterea sesizarii. CCR a mai admis conflicte fara sa fi fost vreun blocaj, de exemplu, in cazul completelor de 5 si 3 ale ICCJ. Cat despre indiguirea presedintelui, aceasta a fost directia in care a mers constant majoritatea CCR in ultimii ani.

A ajunge la obligarea presedintelui sa execute ca notarul dispozitiile unei majoritati parlamentare conjuncturale neverificate in Parlament ar fi un rezultat extrem de grav pe termen foarte lung, un risc pe care nu cred ca presedintele ar fi trebuit sa si-l asume pentru miza conjuncturala a unor alegeri anticipate.

Intre cele doua ar exista si o treia decizie, rabinica si chiar corecta, dupa mine. Adica respingerea sesizarii ca inadmisibila, dar minima clarificare a conduitei prezidentiale chiar in limitele Constitutiei. Adica obligarea presedintelui sa faca propunerea in sensul cerut de Constitutie, acela care produce efectele vizate de Constitutie pentru o desemnare, adica de a da tarii un guvern, nu in sensul in care produce ea insasi o criza politica.

Deci CCR ar putea sa spuna ca a doua propunere nu mai poate fi cea care a fost respinsa la prima incercare de investitura.

Anticipatele sunt un raspuns la o criza politica autentica, atunci cand presedintele se straduieste 60 de zile in mod real, cu cel putin 3 propuneri de premier, sa ajunga la o majoritate.

Ca dovada, dubla conditie pusa de art. 89 pentru a ajunge la dizolvarea Parlamentului. Daca propunerea este cea deja respinsa la un prim vot de investitura, una pe care nici macar propriul partid nu a votat-o, este foarte greu de spus ca propunerea a fost facuta in sensul cerut de Constitutie.

E periculos sa admiti ca prerogrativele prezidentiale pot fi folosite pentru generarea unei crize care sa creeze situatia din art 89. Cei care acum incurajeaza asa ceva ar trebui sa se gandesca la situatia in care alt presedinte ar folosi-o impotriva intereselor lor.

Cei care il detestau pe Traian Basescu ce ar fi zis daca Traian Basescu ar fi jucat aceasta carte pentru a declansa anticipate care conveneau partidului sau?

Si cum va fi daca orice partid care se afla intr-o situatie electorala buna va putea forta anticipatele ca sa valorifice avantajul? A avea sau nu acum anticipate nu reprezinta capatul lumii, dar absolut tot ceea ce este acceptat intr-un moment devine precedent si se intoarce ca un bumerang greu de combatut.

Ce decizie va lua CCR e mai greu de spus ca niciodata. In epoca Dragnea ar fi fost extrem de usor de anticipat. Acum insa nu mai pare ca exista o majoritate la fel de bine conturata decat atunci cand e vorba despre distrugerea dosarelor penale, cum am vazut recent.

In rest, lucrurile sunt cu mult mai impartite, se vede ca lipseste un stapan cu autoritatea lui Dragnea. Cand Guvernul a pierdut a fost pentru ca, in general, chiar merita sa piarda, cum a fost la cele doua angajari respinse in unanimitate. A si castigat, in privinta angajarii pe Legea bugetului.

Iar in chestiunea pensiilor primarilor, in premiera, CCR a simtit nevoia sa se disculpe aratand ca nu a fost sesizata pe fond, ci doar pe procedura.

Sigur ca mai exista si atitudini previzibile. Apropiatii lui Daniel Morar vorbesc public despre desemnarea neconstitutionala a lui Ludovic Orban si nu e greu de intuit ca Daniel Morar este furios cat timp sef la DNA a fost numit Crin Bologa, procuror pe care el l-a eliminat practic din DNA pe cand conducea acest parchet si pe care se pare ca il detesta personal.

Oricare dintre cele trei variante de decizie va avea implicatii importante, unele dincolo de cazul acesta concret. Daca presedintele va capata dreptul de a face propuneri impotriva sensului Constitutiei, cum spuneam, anticipatele vor deveni strict o decizie prezidentiala. Ceea ce, repet, acum poate conveni unora, dar poate deveni tot pentru ei un cosmar mai tarziu.

Daca presedintele va fi subordonat majoritatii declarative inclusiv privind persoana propusa, vom mai face un pas spre o republica parlamentara fara aprobare populara.

Poate ca dl Iohannis insusi ar merita sa pateasca asta dupa ce a creat un precedent. A desemnat-o pe Viorica Dancila declarandu-se obligat de majoritate, fara ca macar sa fi incercat sa ceara aceleiasi majoritati alt nume. Dar Romania nu ar merita sa inainteze spre o republica de tip parlamentar fara sa fi fost intrebata daca vrea asa ceva.

In cazul celei de-a treia variante, pe care eu as aprecia-o ca echilibrata, probabil ca intreg jocul politic al momentului s-ar da peste cap pentru ca ar exista premise reale ca al doilea guvern, chiar PNL, dar condus de alt premier, sa treaca. Iar daca ar trece, PNL ar ramane in brate exact cu cartoful fierbinte care a impus incercarea de anticipate - majorarea pensiilor cu 40%.

In plus, desemnarea altui premier liberal ar impinge automat PNL intr-o criza interna, ceea ce e total contraindicat in an electoral, in sens invers coagularii care se profileaza pe stanga prin alegerea unui presedinte cu puteri depline si apropierea de Pro Romania.

Si atunci nu as exclude ca presedintele sa schimbe strategia si sa opteze pentru un premier tehnocrat, astfel incat costul renuntarii la masura majorarii pensiilor sa fie impartit. Deja am observat ca au fost lansate unele baloane de incercare in acest sens.

Politicienii români care au fost țintiți de hackeri sprijiniți de Rusia. „Agresiunile se desfășoară împotriva demnitarilor vocali”
Politicienii români care au fost țintiți de hackeri sprijiniți de Rusia. „Agresiunile se desfășoară împotriva demnitarilor vocali”
Războiul hibrid dus de Rusia afectează și politicienii români. Mai multe grupuri de hackeri sprijiniți de Rusia, China și Iran au avut ca țintă în ultimii ani politicieni și oficiali...
Horia Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, renunță la funcție
Horia Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, renunță la funcție
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Horia Constantinescu, renunţă la funcţie după ce a devenit candidatul PSD la Primăria Constanţa. El precizează că...
#decizie CCR desemnare Orban , #decizii