Cum a reusit PSD sa-si ia revansa la CCR. Adevarata miza a deciziei privind premierul Interviu

Miercuri, 26 Februarie 2020, ora 10:49
16865 citiri
Cum a reusit PSD sa-si ia revansa la CCR. Adevarata miza a deciziei privind premierul Interviu

Curtea Constitutionala a luat o decizie politica evidenta, care sa ajute PSD in strategia pentru alegerile locale si parlamentare, dar asta nu inseamna ca presedintele Iohannis si prim-ministrul Orban nu mai au spatiu de manevra. Cei doi au aratat deja ca au inteles lectia si dau semne ca schimba strategia, chiar daca pe piata a aparut si scenariul unui guvern tehnocrat.

Politologul Cristian Parvulescu crede ca acest din urma scenariu este vulnerabil, pentru ca ar putea recrea situatia din 2015, cand experimentul guvernului condus de Dacian Ciolos a dus, in cele din urma, la o victorie a PSD si la locale, si la parlamentare.

O intrebare aparent simpla. Cine este responsabil pentru decizia Curtii Constitutionale?

Evident, Curtea Constitutionala, judecatorii sunt cei care au luat decizia aceasta, cu o majoritate nu surprinzatoare, dar in orice caz suficienta si care merita o decriptare politica. Aceasta decizie putea fi asteptata, mai ales dupa ce o serie de comentarii au fost facute, inclusiv pe Ziare.com, si va aduc aminte de comentariile facute de fostul presedinte al Curtii, domnul Augustin Zegrean.

Acesta si-a schimbat punctul de vedere: pe 9 februarie, intr-o emisiune la Digi24, spunea ca nu vede cum Curtea ar putea sa cenzureze presedintele, pentru ca dupa, intr-un interviu pe care i l-ati luat pe Ziare.com, sa spuna ca e clar ca Articolul 103 cere formarea unei majoritati si ca spiritul Constitutiei este in favoarea formarii Guvernului.

Asta mi-a inspirat o sugestie care se face judecatorilor de la CCR, pentru o posibila interpretare si am vazut ca, in final, asta a si fost interpretarea.

Nu m-a mirat, m-a mirat votul de sapte, eu calculam sase, dar astea sunt erori de matematica politica, apar intotdeauna. Multi nu au luat in calcul faptul ca la Curtea Constitutionala victoria categorica a presedintelui Iohannis nu a lasat nicio urma. Din contra, din cate inteleg, reactiile au fost foarte puternice, chiar vehemente, vorbindu-se despre o incalcare a spiritului Constitutiei.

A propos de Constitutie, lectura ei poate sa fie ca aceea a Bibliei, ca tot ne raportam la Constitutie ca la o Biblie, adica in litera sau in spiritul Constitutiei. Pe de alta parte, cand Hans Kelsen a gandit teoria statului de drept, a propus si Curtea Constitutionala, a fost primul presedinte al Curtii Constitutionale austriece in 1919, el s-a gandit ca alaturi de juristi ar fi bine sa faca parte si politologi, adica aceia care inteleg contextul politic.

Pentru ca, sigur, avem o prevedere constitutionala, dar ea trebuie sa fie pusa intr-un context, pentru a vedea exact care sunt consecintele unei decizii pe care Curtea Constitutionala o ia.

Curtea Constitutionala nu mai este in Romania un arbitru, dar nu de acum, ci deja de 15 ani, din 2005. CCR este un actor politic, in care sunt reprezentati politicieni, iar decizia PSD de a trimite acolo fie politicieni cu experienta si cu o viziune clara, cum e cazul lui Valer Dorneanu, fie juristi in general pe linia PSD, cum sunt ultimii doi, Deliorga si Stan, numiti in vara anului trecut, a fost in incercarea de a-si intari pozitia pe termen lung.

Curtea Constitutionala joaca un rol pe mai mult de doua mandate parlamentare si numirile care se fac acolo au consecinte pe termen lung.

Aceasta batalie asumata de presedintele Iohannis a depesedizarii tarii este o batalie dificila, care nu are in vedere doar schimbarea actorilor politici din Parlament, din consiliile judetene, din primarii, ci din toate institutiile.

Or, din Curtea Constitutionala nu vor fi schimbati, sunt inamovibili pe durata a noua ani si modificarile aduse legii CCR fac practic imposibila schimbarea cuiva de acolo si atunci vedem aliante aparent contra naturii, intre oameni care au traiectorii foarte diferite, cum sunt Daniel Morar si Valer Dorneanu, care merg pe aceeasi linie, ii las pe cititori sa inteleaga de ce.

V-am intrebat cine e responsabil si, evident, bataia a fost spre responsabilul politic si ati raspuns. Vedeti insa vreo greseala de strategie in tabara liberalilor si a presedintelui Iohannis? Curtea a facut un proces de intentie.

Curtea spune simplu ca politicienii pot sa gandeasca anumite lucruri, dar nu pot sa le exprime. Deci Curtea a cenzurat in mod clar libertatea de expresie a politicienilor, a prim-ministrului si a presedintelui. Avem decizii ale CCR din 2005, atunci incepea sa joace un rol politic, cand PSD cerea CCR sa constate ca presedintele Basescu si-a depasit mandatul, prin declaratii pe care le facea, iar Curtea constata la acel moment ca presedintele dispune de intreaga libertate de expresie, chiar daca, nu-i asa?, altadata, ca in 2007 si 2012, cand a dat decizii legate de suspendarea presedintelui, constata ca presedintele trebuie sa dea dovada si de retinere.

Ceea ce le reproseaza Curtea presedintelui Iohannis si prim-ministrului Orban e ca au afirmat ca asuma alegerile anticipate si ca asta intra in contradictie cu continutul Articolului 103, care explica foarte clar ca trebuie formata o majoritate.

Or, cand prim-ministrul face declaratii in sensul ca nu se va sustine acea majoritate, se incalca practic Constitutia Romaniei. Deci ar putea fi vorba despre o eroare de comunicare. Daca CCR ar fi formata din oameni care sa aiba informatii politice si despre functionarea institutiilor politice, a regimurilor politice si despre filosofia care sta la baza acestora, ar fi inteles ca exista cazuri similare, in care guverne in situatia celui din Romania au facut acelasi lucru.

Exemplul pe care obisnuiesc sa il dau este cel din 1983, din Germania, cand Helmut Kohl a provocat alegeri anticipate votand o motiune de cenzura impotriva propriului sau guvern, pentru ca ajunsese la putere in 1982 printr-o motiune de cenzura constructiva prin schimbarea majoritatii - Uniunea Crestin-Democrata a format o majoritate cu Partidul Liber Democrat - dar era nemultumit ca aceasta majoritate, care era consistenta in Parlament, nu are si o confirmare electorala. Asa ca au votat o motiune impotriva propriului guvern, pentru a provoca alegeri anticipate, care au si avut loc.

Acelasi lucru a fost repetat in 2005, cand Schroder a incercat aceeasi formula, dar nu a avut acelasi succes, dovada ca din 2005 o avem pe Angela Merkel cancelar, dar nu a avut nici un insucces clar, in sensul ca, din punct de vedere al procentelor, cele doua partide au fost foarte apropiate.

Curtea Constitutionala nu tine cont de toate aceste aspecte si ia o decizie clar politica, in favoarea PSD si care este un revers important pentru presedintele Klaus Iohannis, este primul revers de la referendumul din 26 mai.

Are presedintele Iohannis o iesire?

Sigur ca da. Presedintele poate continua in demersul lui. Presedintele deja a inteles lectia. Altfel spus, presedintele si prim-ministrul, dupa decizia Curtii Constitutionale, nu mai fac nicio afirmatie legata de alegerile anticipate, ba chiar presedintele devine prudent, spune ca tocmai s-a indepartat solutia acestora si asteapta motivarea Curtii.

O asteptam cu totii, pentru ca trebuie sa vedem cum Curtea ia decizii pe baza unor declaratii politice, inainte sa aiba niste fapte. Ar fi putut sa ia decizia pe baza unor fapte, dar n-a asteptat sa se voteze in Parlament. Pur si simplu, declaratiile au fost considerate fapte.

Va aduc aminte cand aceeasi CCR, cu alta componenta, in 2010, atunci cand se discuta Legea Pensiilor, nu a luat in considerare nici declaratii, nici imagini legate de prezenta la vot in Parlament, ci numai procesele-verbale de sedinta care constatau ca in sedinta Camerei Deputatilor era contestat cvorumul. Luand insa procesul-verbal, se constata ca exista cvroumul si totul e OK.

Aici Curtea Constitutionala are o problema cu modul in care interpreteaza adevarul. Inteleg ca adevarul este cel exprimat in mass-media astazi si nu este adevarul din documente oficiale, pentru ca singurul document oficial ar fi fost cel din Parlament. Teoretic, un prim-ministru formeaza o echipa si se duce in Parlament, pentru a primi un vot de investitura. Si daca s-ar fi intamplat ceea ce Curtea spune, s-ar fi constatat ca prim-ministrul nu a respectat intocmai ceea ce cerea Constitutia.

Asteptam sa vedem care sunt argumentele, dar este clar ca decizia este profund politica si ca il obliga pe presedintele Iohannis la o noua strategie.

Se vorbeste in momentul de fata despre posibilitatea numirii unor alte persoane pentru formarea Guvernului, se sugereaza tehnocrati, iar asta inseamna sa intram in scenariul din 2015, scenariu care a fost dezastruos si care a dus la victoria PSD in alegerile locale si apoi in alegerile parlamentare.

Repetarea scenariului din 2015 ar fi o evidenta eroare. Presedintele poate continua cu nominalizarea aceluiasi prim-ministru, nu rezulta de nicaieri ca ii este interzis acest lucru.

In esenta, ideea era aceea a construirii unei coalitii care sa se prezinte in fata Parlamentului. Nu trebuie ca acea coalitie sa aiba majoritatea voturilor. Teoretic, Ludovic Orban nu avea majoritatea voturilor nici pe 4 noiembrie, cand a ajuns prim-ministru, dar in final aritmetica parlamentara a dovedit ca are majoritatea.

Asta se poate repeta sau nu se poate repeta. Important este sa demonstreze ca incearca sa formeze o majoritate si, daca nu reuseste, atunci se va mai face o noua incercare, cu acelasi candidat sau cu altul, asta depinde de consultarile pe care presedintele le va avea.

Cert este ca, in momentul de fata, cele 60 de zile in functie de care se puteau stabili alegerile anticipate nu mai pot fi calculate, decizia Curtii Constitutionale face ca data de 10 februarie, cand s-a depus lista Guvernului, sa nu mai conteze.

Suntem intr-o situatie ambigua absoluta. Suntem intr-o situatie contradictorie, produsa chiar de decizia Curtii, care a devenit un actor politic efectiv si care pledeaza in favoarea anumitor forte politice din Romania, ajuta acele forte politice si e vorba de PSD, pentru ca in primul rand PSD si aliatii sai au castigat intre 30 si 40 de zile in plus.

Ipoteza alegerilor anticipate nu este de eludat in continuare, pentru ca Parlamentul poate fi dizolvat pana la sfarsitul lunii iunie.

Teoretic se poate, dar problemele legate de organizarea alegerilor sunt cele care devin complicate, pentru ca posibila si probabila respingere a OUG privind organizarea alegerilor deja complica situatia si ar impinge alegerile anticipate spre luna iulie, o luna deloc propice alegerilor de toate felurile, pentru ca o buna parte din populatie e in vacanta.

Daca nu se ofera solutia aceea propusa de OUG, respectiv trei zile de vot in strainatate, lucrurile ar deveni foarte complicate. Asa intelegem incotro a batut de fapt decizia Curtii Constitutionale, care nu e nici pe departe neutra.

Ar fi dupa locale unde, avand un singur tur de scrutin, e de asteptat ca PSD sa isi conserve buna parte din primari.

De asta nu cred ca PSD este interest sa voteze foarte curand un alt guvern. PSD e interesat sa nu apara un guvern legitim, votat in Parlament, care sa propuna o alta legislatie electorala de urgenta, pentru a rezolva problemele legate de votul in strainatate.

In spiritul recomandarii Comisiei de la Venetia din 2002, privind bunele practici electorale, nu trebuie sa modifici sistemul electoral. In schimb, modificari care tin de organizarea alegerilor si care cresc participarea la vot pot sa fie avute in vedere. Aici e, de fapt, marea problema.

PSD a jucat tactic.

PSD joaca intotdeauna tactic. Si PSD are o problema si nu e vorba doar de infrangerile din 2019, ci de faptul ca nu are o conducere care sa fie legitimata de un congres.

Or, o conducere care nu e legitimata de un congres nu poate sa isi asume alegeri anticipate, fara sa intre in coliziune cu interesele primarilor.

Ce efect a avut asupra raporturilor de forte din PSD? Am vazut cum a revenit Serban Nicolae, e propus pentru sefia Senatului.

- Poate ca da, e greu de spus in momentul de fata. In orice caz, pozitiile antiIohannis din PSD sunt din ce in ce mai puternice, discursul devine antiIohannis si atunci cei care l-au sustinut pe Dragnea si au avut un astfel de discurs sunt in momentul de fata dezirabili.

Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#Iohannis CCR Orban Guvern PSD , #decizii