Ziare.com
Actual Politic Business Sport Life 
Alegeri > alegeri prezidentiale 2019
A   A   A

Klaus Iohannis, la final de mandat: Ce s-a intamplat cu Justitia si ce asteptari avem de la viitorul presedinte

Klaus Iohannis, la final de mandat: Ce s-a intamplat cu Justitia si ce asteptari avem de la viitorul presedinte
Foto: site Administratia Prezidentiala (Arhiva)
In 2017, justitia romana a intrat sub asediu, iar lucrurile au culminat cu declansarea unui proces de restauratie. Presedintele Romaniei putea face mai mult, mai vocal si mai din timp, cu riscul de a se ajunge la o suspendare, ce-i drept cu efecte greu de cuantificat in prezent, spune Raluca Pruna, fost ministru al Justitiei in guvernul Ciolos.

In decembrie 2014, cu ocazia ceremoniei de depunere a juramantului de investitura in functie, Klaus Iohannis declara de la tribuna Parlamentului:

"In domeniul statului de drept si independentei justitiei, precum si al luptei anticoruptie, pasii facuti pana acum trebuie cu necesitate continuati. Garantarea lor si actiunea in spiritul lor trebuie sa devina normalitate in Romania. Presedintele are un rol important in acest sens, pe care desigur il voi asuma. Dar este nevoie de intelegerea clara, la nivelul intregii clase politice, a unui principiu: nu exista alta cale pentru Romania decat aceea a unei tari eliberate de coruptie. Mi-as dori ca la sfarsitul mandatului meu, coruptia sa nu mai figureze pe agenda publica, institutiile sa functioneze pentru cetateni, iar oamenii politici sa fi inteles in mod definitiv ca se afla in serviciul public, si nu pentru interese personale sau de grup. (...)
Periodic avem datoria de a veni in fata romanilor, de a comunica onest si responsabil ce etape am parcurs, in ce stadiu suntem, cat am facut din ce ne-am angajat si ce urmeaza mai departe. Asa voi proceda eu in calitate de presedinte
".

Cu doar cateva zile inainte de a aflarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidentiale si in lipsa oricarui bilant prezentat public de Klaus Iohannis si a oricarei dezbateri cu contracandidatii sai, Ziare.com continua sa va prezinte cateva scurte analize ale mandatului prezidential care se incheie. Despre evolutiile din Justitie ne vorbeste astazi Raluca Pruna, fost ministru al Justitiei in guvernul tehnocrat Dacian Ciolos si vicepresedinte al Asociatiei Initiativa pentru Cultura Democratica Europeana (ICDE).
Citeste si: Duminica ne votam presedintele, dar stim ce poate face si ce nu?

Justitia in 2014

In 2014, justitia romana era deja sub lupa de vreo 14 ani, odata cu declansarea procesului de reforma generat de negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeana. Mai mult, in 2014, Romania se afla de 7 ani sub Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) instituit la data aderarii ca masura tranzitorie conceputa pentru facilitarea reformei sistemului judiciar si sustinerea luptei anti-coruptie. Asadar in 2014, justitia marcase un drum lung de reforme profunde si avea o harta clara pentru atingerea punctului de ireversibilitate a reformelor. Trebuie spus ca reforma justitiei nu este un deziderat politic usor de gestionat. Insa presiunea sanatoasa a MCV-ului a facilitat asumarea acestui deziderat.
Pe continut, in 2014, justitia romana era la 10 ani de aplicare a pachetului legislativ adoptat in 2004 privind statutul magistratilor, organizarea sistemului judiciar si Consiliul Superior al Magistraturii. Unele lectii fusesera invatate, altele urmau sa fie invatate. Presedintele a mostenit, asadar, in 2014, un sistem de justitie aflat intr-o faza avansata a unui proces serios de reformare. Un inceput de mandat usor de gestionat din acest punct de vedere.

Ce s-a intamplat in mandatul lui Klaus Iohannis

In ultimii cinci ani, parcursul reformei in sistemul judiciar a trecut prin extreme. Pana in ianuarie 2017, la zece ani dupa aderare, bilantul era mai degraba pozitiv, iar progresele mai degraba notabile. In 2016, am negociat cu Comisia Europeana un numar de 12 masuri necesare pentru ridicarea mecanismului - in fapt pentru constatarea caracterului ireversibil al unui proces de reforma indelungat si laborios. Acele masuri erau realizabile si foarte clar formulate. Insa au fost ignorate complet, caci coalitia PSD/ALDE decisese sa intre in zodia atacului justitiei.
In 2017, justitia romana a intrat sub asediu, iar lucrurile au culminat cu declansarea unui proces de restauratie. Regresul cel mai important a fost fracturarea increderii sociale in politicul care a ingenuncheat justitia. Justitia, incepand cu 2017, a devenit centrul atacului majoritatii politice parlamentare si guvernamentale, pe toate fronturile si cu toate costurile: atacurile la varfurile magistraturii - din parchete, dar si din instante, modificarea legilor justitiei fara o consultare reala a partilor interesate, cu ignorarea unor propuneri legislative care fusesera dezbatute in tot cursul anului 2016, crearea unei falii in societate.

Presiunea asupra magistraturii a fost uriasa din 2017 incoace, iar apararea justitiei a venit intai de la magistratii insisi, care au semnat cu miile petitii impotriva modificarilor legislative, de la societatea civila si de la partenerii straini - Comisia Europeana, Consiliul Europei prin GRECO si Comisia de la Venetia.
Politicienii romani, inclusiv presedintele, au avut reactii in general intarziate. Un exemplu este septembrie 2017, cand Presedintele nu a trimis Comisiei de la Venetia, pentru aviz, proiectele legilor justitiei. Aceste intarzieri ale presedintelui, laolalta cu vocile mai degraba izolate ale politicienilor care denuntau atacul fara precedent la justitia romana au generat o falie care nu va putea fi umpluta curand. Reactiile politice de denuntare au survenit dupa luni in care populatia Romaniei a stat in strada pentru apararea justitiei.

Un alt element deloc neglijabil este pozitionarea Curtii Constitutionale, care a justificat constitutionalitatea unor prevederi legislative de ingenunchere a justitiei si limitarea rolului presedintelui - cel mai clar exemplu este Decizia 358/2018 prin care Curtea solicita presedintelui sa emita decretul de revocare a unui procuror sef si, mai grav, relaxeaza nepermis limitele autoritatii ministrului asupra activitatii procurorului.
Ar fi putut Klaus Iohannis sa faca mai mult?

Presedintele Romaniei putea face mai mult, mai vocal si mai din timp.

Asa cum am spus mai sus, putea, de exemplu, sa solicite avizul Comisiei de la Venetia in toamna anului 2017.

Presedintele ar mai fi putut participa la sedintele de plen al Consiliului Superior al Magistraturii ale carui lucrari le conduce, potrivit legii.

Ar mai fi putut participa mai mult decat o data la sedintele de guvern pentru a impiedica, de exemplu, adoptarea unor ordonante de urgenta.

In fine, Presedintele ar fi putut sa explice public mai mult, mai bine, pentru a da semnalul ca este alaturi de sutele de mii de oameni care au manifestat in strada luni in sir. De exemplu, putea explica direct, nu prin purtatorul de cuvant de ce a fost obligat sa semneze decretul de revocare a procurorului sef al DNA - fiind obligat de lege sa puna in executare o decizie (chiar profund discutabila) a Curtii Constitutionale.
Insa, pentru a face dreptate presedintelui, este de presupus ca o actiune mai ferma a presedintelui incepand cu 2017 ar fi condus, cel mai probabil, la o suspendare. Cu efecte greu de cuantificat in prezent - foarte probabil, puteam fi azi intr-o tara pesedizata in mod absolut. Desi suntem pe taram speculativ, este greu de crezut ca o suspendare a Presedintelui in 2017 ar fi putut servi mai bine cauzei justitiei. Mai mult, o actiune mai ferma a presedintelui ar fi putut inmulti si mai mult numarul de conflicte juridice de natura constitutionala deferite Curtii Constitutionale.

Ce asteptari sa avem de la viitorul Presedinte?

Viitorul presedinte ar trebui sa faca mai mult uz de prerogativa constitutionala a functiei de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Acest lucru nu este insa posibil in mod efectiv fara revizitarea prevederilor constitutionale care introduc competenta Curtii Constitutionale de a media in privinta conflictelor juridice de natura constitutionala.
Politic vorbind, viitorul presedinte ar putea fi un garant mai vocal al apararii independentei justitiei si o voce mai puternica in numele societatii pe care o reprezinta nemijlocit, fiind ales prin vot direct.

Legile justitiei modificate de PSD trebuie modificate, iar presedintele trebuie sa fie un garant al apararii statului de drept. Caci statul de drept si domnia legii nu sunt concepte abstracte, ci reflectari ale unui sistem de justitie functional. In absenta unui sistem de justitie functional, independent si nesupus unor presiuni extreme, nu poate exista o resetare jocului in Romania.

In mod ideal, presedintele trebuie sa fie un garant al statului de drept din prima zi a mandatului care urmeaza.
Citeste si:
Romania Europeana a rezistat. Singurul lucru concret pe care poate sa il ofere Presedintele este Stilul sau - InterviuKlaus Iohannis, la final de mandat prezidential: Bilant si proiectii in politica externa a RomanieiKlaus Iohannis, la final de mandat prezidential: Bilantul comandantului fortelor armateKlaus Iohannis, la final de mandat prezidential: Bile albe si bile negre in politica internaDezbatere cu 20 de experti la Cluj - Ce asteptari avem de la viitorul presedinte?
Urmareste mai jos discursul tinut de Klaus Iohannis in Parlament, la depunerea juramantului, in decembrie 2014:


C.B.
Facebook ShareTweet
 Sambata, 09 Noiembrie 2019, ora 22:36

 Articol citit de 3363 ori

Citeste si: